zeflemisire definitie

2 intrări

19 definiții pentru zeflemisire

ZEFLEMISÍ, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în râs, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva); a batjocori. – Zeflemea + suf. -isi.
ZEFLEMISÍRE, zeflemisiri, s. f. Acțiunea de a zeflemisi și rezultatul ei; ironizare. – V. zeflemisi.
ZEFLEMISÍ, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în râs, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva); a batjocori. – Zeflemea + suf. -isi.
ZEFLEMISÍRE, zeflemisiri, s. f. Acțiunea de a zeflemisi și rezultatul ei; ironizare. – V. zeflemisi.
ZEFLEMISÍ, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în rîs, în bătaie de joc, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva). Mihai era.zeflemisit cu vorba «poetul». CĂLINESCU, E. 24. Stelian Minea își spuse că reprezintă acum tipul desăvîrșit al ardeleanului rigid și solemn, cum îl zeflemiseau caricaturile și anecdotele timpului. C. PETRESCU, Î. II 214.
ZEFLEMISÍRE s. f. Acțiunea de a zeflemisi; ironizare. Luminița vorbise cu un surîs de zeflemisire pentru propriile ei gînduri. C. PETRESCU, Î . II 5.
ZEFLEMISÍ, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în râs, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva). – Din zeflemea.
ZEFLEMISÍRE s. f. Acțiunea de a zeflemisi; ironizare.
zeflemisí (a ~) (ze-fle-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 zeflemisésc, imperf. 3 sg. zeflemiseá; conj. prez. 3 să zefleimiseáscă
zeflemisíre (ze-fle-) s. f., g.-d. art. zeflemisírii; pl. zeflemisíri
zeflemisí vb. (sil. -fle-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zeflemisésc, imperf. 3 sg. zeflemiseá; conj. prez. 3 sg. și pl. zeflemiseáscă
zeflemisíre s. f. (sil. -fle-), g.-d. art. zeflemisírii; pl. zeflemisíri
ZEFLEMISÍ vb. 1. v. ironiza. 2. v. batjocori.
ZEFLEMISÍRE s. 1. ironizare. 2. batjocorire.
A ZEFLEMISÍ ~ésc tranz. (persoane) A trata cu zeflemele; a lua în râs; a ironiza; a batjocori. /zeflemea + suf. ~isi
zeflemisì v. a lua în zeflemea, a lua peste picior. [Formațiune analogică].
zeflemisésc v. tr. (d. zeflemea). Sud. Ironizez, ĭaŭ în rîs.
ZEFLEMISI vb. 1. a ironiza, a persifla, (fig.) a împunge, a înțepa, a șfichiui, a urzica. (A ~ pe cineva într-un pamflet.) 2. a batjocori, a ridiculiza, (înv. și reg.) a măscări, (Transilv. și Mold.) a ciufuli, (înv. și pop. fig.) a spurca. (Toți îl ~.)
ZEFLEMISIRE s. 1. ironizare, persiflare, (fig.) șfichiuire. (~ cuiva într-un pamflet.) 2. batjocorire, ridiculizare. (~ unui om fără apărare.)

zeflemisire dex

Intrare: zeflemisi
zeflemisi conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
  • silabisire: ze-fle-
Intrare: zeflemisire
zeflemisire substantiv feminin
  • silabisire: ze-fle-