Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru zebreal─â

zabreá sf vz zăbrea1
Z─éBRE├ü, z─âbrele, s. f. 1. Gratie. 2. Fiecare dintre barele de fier sau de lemn ale unui gard sau ale unui grilaj. 3. Fiecare dintre barele unei grinzi formate dintr-o re╚Ťea de bare ├«mbinate la capete. [Var.: zebre├í s. f.] ÔÇô Din sl. zabralo.
ZEBREÁ s. f. v. zăbrea.
Z─éBRE├ü, z─âbrele, s. f. 1. Gratie. 2. Fiecare dintre barele de fier sau de lemn ale unui gard sau ale unui grilaj. 3. Fiecare dintre barele unei grinzi formate dintr-o re╚Ťea de bare ├«mbinate la capete. [Var.: zebre├í s. f.] ÔÇô Din sl. zabralo.
ZEBREÁ s. f. v. zăbrea.
Z─éBRE├ü, z─âbrele, s. f. 1. (La sg. cu valoare de pi. sau, mai ales, la pl.) ├«ngr─âditur─â f─âcut─â din vergele de o╚Ťel (mai rar de lemn), servind ca ap─âr─âtoare la ferestre, u╚Öi sau por╚Ťi; gratie. De prea pu╚Ťine ori a p─âtruns soarele- prin ferestruicile cu z─âbrele de lemn. SADOVEANU, O. VI 511. O temni╚Ť─â ad├«nc─â ├«mi e locuin╚Ť─â: Prin dese, prin negre z─âbrele de fier O raz─â pierdut─â ├«mi spune fiin╚Ťa Cerescului soare, seninului cer. ALEXANDRESCU, M. 39. Pe z─âbrea m-am uitat, mam─â. P─éSCULESCU, L. P. 54. ÔŚŐ Fig. Printre z─âbrelele degetelor groase se distingea bine jocul ochilor. SAHIA, N. 72. 2. Fiecare dintre barele de lemn sau de o╚Ťel ale unui gard sau ale unui grilaj. V. ostre╚Ť. De acolo, de peste z─âbrelele gardului, am privit ├«ntiia oar─â, cu mirare, ├«n curte, la feti╚Ťa cu ╚Öor╚Ťul ro╚Öu care se juca ├«n praf. C. PETRESCU, S. 64. Se vede pe ici ╚Öi pe colea o ├«mprejmuire de z─âbrele ╚Öi de stofe at├«rnate, form├«nd o aren─â cu dou─â por╚Ťi. ODOBESCU, S. III 110. Frunzuli╚Ť─â trei smicele, Drag─â b─âie╚Ťele, Leag─â calul de z─âbrele. TEODORESCU, P. P. 321. 3. Fiecare dintre barele unei grinzi formate dintr-o re╚Ťea de bare ├«mbinate la capete.
Z─éBRE├ü, z─âbrele, s. f. 1. Gratie. 2. Vergea de fier sau de lemn cu care se fac garduri sau grilajuri. 3. Fiecare dintre barele unei grinzi formate dintr-o re╚Ťea de bare ├«mbinate la capete. [Var.: zebre├í s. f.] ÔÇô Slav (v. sl. zabralo).
ZEBREÁ s. f. v. zăbrea.
z─âbre├í (z─â-brea) s. f., g.-d. art. z─âbr├ęlei; pl. z─âbr├ęle, art. z─âbr├ęlele
z─âbre├í s. f., pl. (sil. -bre-) z─âbr├ęle
ZĂBREÁ s. v. gratie.
ZĂBLEÁLĂ s. f. (Var.) Zăbrea.
z─âbre├í (-├ęle), s. f. ÔÇô 1. Gratie, bar─â de fier. ÔÇô 2. Gril─â, grilaj. ÔÇô Var. z─âbreal─â, zebrea(l─â), z─âbleal─â, jebruic─â. Sl. zabralo (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Conev 80; Dr─âganu, Dacor., IX, 209 ╚Öi Byck-Graur 30). ÔÇô Der. z─âbreli, vb. (a pune z─âbrele); z─âbroan─â, s. f. (Banat, ├«mpletitur─â de z─âbrele).
ZĂBREÁLĂ s. f. (Var.) Zăbrea.
ZEBREÁLĂ s. f. (Var.) Zăbrea.
Z─éBRE├ü ~├ęle f. 1) mai ales la pl. (la u╚Öi sau ferestre) Vergea (de fier) care se fixeaz─â ├«n toc (sau ├«ntr-o ram─â), form├ónd ├«mpreun─â un baraj protector. 2) Vergea de fier sau de lemn din care se fac garduri sau grilaje. 3) Fiecare dintre barele care, prinse ├«mpreun─â ├«n form─â de re╚Ťea, se fixeaz─â la o grind─â. [Art. zebreaua] /<sl. zabralo
zăbreà (zebreà) f. 1. drug de grilaj; 2. pl. grilaj. [Slav. ZABRALO, apărător de zid: forma zăbrea e abstrasă din pl. zăbrele].
zebreà f. V. zăbrea.
zăbleálă f., pl. ele (d. zăbrele). Cod. Vor. Fereastră.
z─âbre├í ╚Öi (rar) -e├íl─â f., pl. ele (vsl. zabralo, d. *zabradlo, fort, ├«nt─âritur─â, ap─âr─âtoare, d. braniti, a ├«mpedeca. ├Änt├«─ş sÔÇÖa zis z─âbrele, de unde sÔÇÖa format un sing. z─âbrea. V. zabran, brani╚Öte, z─âbleal─â). Munt. Gratie de fer: ferestre cu z─âbrele, a privi de la z─âbrea (a privi de la gratiile ferestre─ş). Pl. Parmacl├«c de fer. V. ostre╚Ť.
Z─éBREA s. gratie, (pop.) ostre╚Ť, (Transilv.) ro╚Ötei. (Fereastr─â cu ~ele.)

Zebreal─â dex online | sinonim

Zebreal─â definitie

Intrare: z─âbrea
z─âbleal─â substantiv feminin
zebrea substantiv feminin
zebreal─â substantiv feminin
zabrea substantiv feminin
z─âbreal─â substantiv feminin
z─âbrea substantiv feminin
  • silabisire: z─â-brea