zebra definitie

2 intrări

15 definiții pentru zebra

ZÉBRĂ, zebre, s. f. Nume generic dat speciilor de cai sălbatici africani cu blana vărgată cu benzi alternative, deschise și închise; animal care face parte din aceste specii. ♦ Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni, constând din dungi paralele albe sau galbene. – Din fr. zèbre.
ZÉBRĂ, zebre, s. f. Nume generic dat speciilor de cai sălbatici africani cu blana vărgată cu benzi alternative, deschise și închise; animal care face parte din aceste specii. ♦ Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni, constând din dungi paralele albe sau galbene. – Din fr. zèbre.
ZÉBRĂ, zebre, s. f. Mamifer sălbatic din Africa înrudit cu calul, avînd părul galben-deschis sau alb, vărgat cu dungi negre sau brune (Hippotigris zebra).
ZÉBRĂ, zebre, s. f. Mamifer sălbatic din Africa, înrudit cu calul, cu părul alb sau galben-deschis, vărgat cu dungi negre sau brune (Hippotigris zebra). – Fr. zèbre.
zébră (ze-bră) s. f., g.-d. art. zébrei; pl. zébre
zebrá vb. ind. prez. 3 sg. zebreáză
zébră s. f. (sil. -bră), g.-d. art. zébrei; pl. zébre
ZÉBRĂ s.f. 1. Mamifer sălbatic înrudit cu calul, având corpul acoperit cu păr gălbui și vărgat cu dungi negre sau brune. 2. Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni, constând din linii albe continue paralele cu axa acesteia. [< fr. zèbre, cf. port. zebra].
ZEBRÁ, zebréz, vb. I. Tranz. A vărga. (din fr. zébrer) [morf. DOOM]
ZÉBRĂ s. f. 1. Mamifer african erbivor, imparicopitat, înrudit cu calul, cu păr gălbui și vărgat cu dungi negre sau brune. 2. Mic pește de recif și de acvariu, foarte vioi, cu multă mobilitate, cu dungi de un albastru metalic strălucitor pe fond argintiu sau, la mascul, auriu, originar din India. 3. Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni prin dungi paralele vopsite. (din fr. zèbre)
ZÉBRĂ ~e f. 1) Cal sălbatic african, având corpul acoperit cu păr de culoare albă, vărgat cu dungi negre sau brune. 2) Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni, constând din dungi paralele albe sau galbene. /<fr. zèbre
zebru m. soiu de cal sălbatic din S. Africei, de forma catârului, a cărui piele albă sau gălbuie e vărgată cu dungi negre.
*zébră f., pl. e (cuv. din Congo, de unde vine și pg. it. engl. zebra, sp. cebra). Un fel de cal african sălbatic care are păru galben deschis vărgat cu negru și coada ca a măgaruluĭ. (Din el se trage calu arabic). – Și zébru (după fr. zèbre, m.).
zébră s. f. (circ.) Marcaj de traversare a străzii ◊ „Atenție la [...] semafoare și zebre!” R.l. 7 IV 74 p. 2. ◊ „Trec strada cu avânt pe zebră, la mijloc mă prinde stopul.” I.B. 11 IV 74 p. 1. ◊ „Zebre din metal. Zebrele, liniile și săgețile ce reglementează circulația pe străzi și șosele necesită din când în când o revopsire pentru a rămâne vizibile.” Sc. 28 XI 75 p. 5; v. și R.l. 29 VIII 79 p. 6 (din it. zebra (stradale), engl. zebra; în it. și în engl. pronunțarea este diferită de cea din română, deci cuv. a fost introdus pe calea scrisului; cf. germ. Zebrastreifen; DN, DEX – alt sens, DN3)
ZEBRĂ rulotă special amenajată în care se instalează punctul de conducere al zborului pe un aerodrom, fiind colorată în roșu și alb (dungi sau pătrate).

zebra dex

Intrare: zebră
zebru substantiv masculin
zebră substantiv feminin
  • silabisire: ze-bră
Intrare: zebra
zebra conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv