Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru zdruncinătură

ZDRUNCINĂTÚRĂ, zdruncinături, s. f. 1. Scuturătură, zguduire; zguduitură, hurducătură. 2. Fig. Dezechilibru, tulburare. – Zdruncina + suf. -ătură.
ZDRUNCINĂTÚRĂ, zdruncinături, s. f. 1. Scuturătură, zguduire; zguduitură, hurducătură. 2. Fig. Dezechilibru, tulburare. – Zdruncina + suf. -ătură.
ZDRUNCINĂTÚRĂ, zdruncinături, s. f. 1. Zguduire, scuturătură, clătinare, hurducătură. Cu carnea obrazului zguduită de zdruncinăturile căruței, moș Gheorghe. zise într-un tîrziu: Bine i-ați făcut lui Eftimie. DUMITRIU, N. 224. 2. Fig. Tulburare, dezechilibru. Se vede cît de colo că-și revine din oră în oră din zdruncinătura aceea a minții. DUMITRIU, B. F. 151. Peste două zile, cînd a venit șeful de post, s-au mai întimplat oarecare zdruncinături. POPA, V. 223.
ZDRUNCINĂTÚRĂ, zdruncinături, s. f. 1. Scuturătură, zguduire. 2. Fig. Dezechilibru, tulburare. – Din zdruncina + suf. -(ă)tură.
zdruncinătúră s. f., g.-d. art. zdruncinătúrii; pl. zdruncinătúri
zdruncinătúră s. f., g.-d. art. zdruncinătúrii; pl. zdruncinătúri
ZDRUNCINĂTÚRĂ s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hurducătură. 3. v. dezechilibru.
ZDRUNCINĂTÚRĂ ~i f. 1) Zdruncinare puternică nerepetată; zguduitură. 2) fig. Tulburare sufletească puternică; zguduitură. / a zdruncina + suf. ~ătură
sdruncinătură f. mișcare violentă a trăsurilor.
zdruncinătúră f., pl. ĭ. Efectu zdruncinăriĭ: la fie-care zdruncinătură a căruțeĭ, Jidaniĭ strigaŭ „Oĭ, veĭ!” – În Mold. și str-.
ZDRUNCINĂTU s. 1. clătinare, clătinat, clătinătură, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură. (La seism s-a simțit o ~ puternică.) 2. clătinare, clătinat, clătinătură, hurducare, hurducat, hurducătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (pop.) zdruncin. (~ unei căruțe, pe un drum cu hîrtoape.)

Zdruncinătură dex online | sinonim

Zdruncinătură definitie

Intrare: zdruncinătură
zdruncinătură substantiv feminin