Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru zdruncin─âtur─â

ZDRUNCIN─éT├ÜR─é, zdruncin─âturi, s. f. 1. Scutur─âtur─â, zguduire; zguduitur─â, hurduc─âtur─â. 2. Fig. Dezechilibru, tulburare. ÔÇô Zdruncina + suf. -─âtur─â.
ZDRUNCIN─éT├ÜR─é, zdruncin─âturi, s. f. 1. Scutur─âtur─â, zguduire; zguduitur─â, hurduc─âtur─â. 2. Fig. Dezechilibru, tulburare. ÔÇô Zdruncina + suf. -─âtur─â.
ZDRUNCIN─éT├ÜR─é, zdruncin─âturi, s. f. 1. Zguduire, scutur─âtur─â, cl─âtinare, hurduc─âtur─â. Cu carnea obrazului zguduit─â de zdruncin─âturile c─âru╚Ťei, mo╚Ö Gheorghe. zise ├«ntr-un t├«rziu: Bine i-a╚Ťi f─âcut lui Eftimie. DUMITRIU, N. 224. 2. Fig. Tulburare, dezechilibru. Se vede c├«t de colo c─â-╚Öi revine din or─â ├«n or─â din zdruncin─âtura aceea a min╚Ťii. DUMITRIU, B. F. 151. Peste dou─â zile, c├«nd a venit ╚Öeful de post, s-au mai ├«ntimplat oarecare zdruncin─âturi. POPA, V. 223.
ZDRUNCIN─éT├ÜR─é, zdruncin─âturi, s. f. 1. Scutur─âtur─â, zguduire. 2. Fig. Dezechilibru, tulburare. ÔÇô Din zdruncina + suf. -(─â)tur─â.
zdruncin─ât├║r─â s. f., g.-d. art. zdruncin─ât├║rii; pl. zdruncin─ât├║ri
zdruncin─ât├║r─â s. f., g.-d. art. zdruncin─ât├║rii; pl. zdruncin─ât├║ri
ZDRUNCINĂTÚRĂ s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hurducătură. 3. v. dezechilibru.
ZDRUNCINĂTÚRĂ ~i f. 1) Zdruncinare puternică nerepetată; zguduitură. 2) fig. Tulburare sufletească puternică; zguduitură. / a zdruncina + suf. ~ătură
sdruncinătură f. mișcare violentă a trăsurilor.
zdruncin─ât├║r─â f., pl. ─ş. Efectu zdruncin─âri─ş: la fie-care zdruncin─âtur─â a c─âru╚Ťe─ş, Jidani─ş striga┼ş ÔÇ×O─ş, ve─ş!ÔÇŁ ÔÇô ├Än Mold. ╚Öi str-.
ZDRUNCIN─éTUR─é s. 1. cl─âtinare, cl─âtinat, cl─âtin─âtur─â, cutremurare, cutremurat, cutremur─âtur─â, scuturare, scuturat, scutur─âtur─â, zdruncinare, zdruncinat, zg├«l╚Ť├«ial─â, zg├«l╚Ť├«ire, zg├«l╚Ť├«it, zg├«l╚Ť├«itur─â, zguduial─â, zguduire, zguduit, zguduitur─â. (La seism s-a sim╚Ťit o ~ puternic─â.) 2. cl─âtinare, cl─âtinat, cl─âtin─âtur─â, hurducare, hurducat, hurduc─âtur─â, scuturare, scuturat, scutur─âtur─â, zdruncinare, zdruncinat, zg├«l╚Ť├«ial─â, zg├«l╚Ť├«ire, zg├«l╚Ť├«it, zg├«l╚Ť├«itur─â, zguduial─â, zguduire, zguduit, zguduitur─â, (pop.) zdruncin. (~ unei c─âru╚Ťe, pe un drum cu h├«rtoape.)

Zdruncin─âtur─â dex online | sinonim

Zdruncin─âtur─â definitie

Intrare: zdruncin─âtur─â
zdruncin─âtur─â substantiv feminin