13 definiții pentru zdrențui
TRENȚUÍ vb. IV
v. zdrențui. ZDRENȚUÍ, zdrențuiesc,
vb. IV.
Refl. (Despre obiecte de pânză, stofă etc.) A se rupe, a se sfâșia; a se preface în zdrențe. ◊
Tranz. I-a zdrențuit haina. [
Var.:
trențuí vb. IV] –
Zdreanță +
suf. -ui.
TRENȚUÍ vb. IV
v. zdrențui. ZDRENȚUÍ, zdrențuiesc,
vb. IV.
Refl. (Despre obiecte de pânză, stofă etc.) A se rupe, a se sfâșia; a se preface în zdrențe. ◊
Tranz. I-a zdrențuit haina. [
Var.:
trențuí vb. IV] –
Zdreanță +
suf. -ui.
TRENȚUÍ, trențuiesc,
vb. IV.
Refl. A se zdrențui. Ia numai privește opincile mele, Că să trențuiră în mici peticele. PANN, la TDRG.
ZDRENȚUÍ, zdrențuiesc,
vb. IV.
Refl. (Despre obiecte de pînză) A se preface în zdrențe; a se rupe, a se sfîșia. Cufăr ieftin: cîțiva lei. Acum îi iese ieftinătatea prin pînză, care s-a zdrențuit pe ici, pe colo. BASSARABESCU, S. N. 68. ◊
Fig. Se zdrențuiește ziua între ramuri. LESNEA, A. 98. (
Tranz.) Vîntul care se stîrnise îi zdrențuia vorbele și le risipea în altă parte. SADOVEANU, O. VIII 96.
ZDRENȚUÍ, zdrențuiesc,
vb. IV.
Refl. (Despre obiecte de pânză, stofă etc.) A se rupe, a se sfâșia; a se preface în zdrențe. [
Var.:
trențuí vb. IV] – Din
zdreanță. zdrențuí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. zdrențuiésc,
imperf. 3
sg. zdrențuiá;
conj. prez. 3 să zdrențuiáscă
zdrențuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zdrențuiésc, imperf. 3 sg. zdrențuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. zdrențuiáscă ZDRENȚUÍ vb. 1. v. sfâșia. 2. a (se) găuri, a (se) rupe, a (se) sfâșia, a (se) uza, (pop. și fam.) a (se) flenduri. (Haina s-a ~ de tot.) 3. a se jerpeli. (Ți s-au cam ~ pantalonii.) 4. a (se) ferfeniți, a (se) hărtăni, a (se) rupe, a (se) sfâșia, (fam.) a (se) vărzui. (Nu mai ~ caietul!) A SE ZDRENȚUÍ pers. 3 se ~iéște intranz. (despre haine, cărți etc.) A se preface în zdrențe; a se rupe în bucăți (prin uzare); a se ferfeniți. /zdreanță + suf. ~ui zdrențuĭésc v. tr. (d. zdreanță). Prefac în zdrențe. – Și
trenț- (vest),
(s)tremț-, (nord),
strenț-, zdremț-. ZDRENȚUI vb. 1. a (se) sfîșia, (reg.) a (se) petici, (prin Olt. și Munt.) a (se) șofili. (Cearșaful s-a ~.) 2. a (se) găuri, a (se) rupe, a (se) sfîșia, a (se) uza, (pop. și fam.) a (se) flenduri. (Haina s-a ~ de tot.) 3. a se jerpeli. (Ți s-au cam ~ pantalonii.) 4. a (se) ferfeniți, a (se) hărtăni, a (se) rupe, a (se) sfîșia, (fam.) a (se) vărzui. (Nu mai ~ caietul!) Zdrențui dex online | sinonim
Zdrențui definitie
Intrare: zdrențui
zdrențui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
trențui conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb
zdremțui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a