Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru zdrăngănitură

ZDRĂNGĂNITÚRĂ, zdrăngănituri, s. f. Zdrăngănit. – Zdrăngăni + suf. -tură.
ZDRĂNGĂNITÚRĂ, zdrăngănituri, s. f. Zdrăngănit. – Zdrăngăni + suf. -tură.
ZDRĂNCĂNITÚRĂ s. f. v. zdrăngănitură.
ZDRĂNGĂNITÚRĂ, zdrăngănituri, s. f. Zdrăngănit. – Variantă: zdrăncănitúră s. f.
ZDRĂNGĂNITÚRĂ, zdrăngănituri, s. f. Zdrăngănit. – Din zdrăngăni + suf. -(i)tură.
zdrăngănitúră s. f., g.-d. art. zdrăngănitúrii; pl. zdrăngănitúri
zdrăngănitúră s. f., g.-d. art. zdrăngănitúrii; pl. zdrăngănitúri
ZDRĂNGĂNITÚRĂ s. zdrăngăneală, zdrăngănit. (Ce e ~ asta la chitară?)
ZDRĂNGĂNITU s. zdrăngăneală, zdrăngănit. (Ce e ~ asta la chitară?)

Zdrăngănitură dex online | sinonim

Zdrăngănitură definitie

Intrare: zdrăngănitură
zdrăncănitură substantiv feminin
zdrăngănitură substantiv feminin