zdrăngănel definitie

13 definiții pentru zdrăngănel

ZDRĂNGĂNÉL, zdrăngănei, s. m. (Pop.) Clopoțel mic și rotund; zurgălău. [Var.: zdrângănél s. m.] – Contaminare între zdrăngăni și clopoțel.
ZDRÂNGĂNÉL s. m. v. zdrăngănel.
ZDRĂNGĂNÉL zdrăngănei, s. m. (Reg.) Clopoțel mic și rotund; zurgălău. [Var.: zdrângănél s. m.] – Contaminare între zdrăngăni și clopoțel.
ZDRÂNGĂNÉL s. m. v. zdrăngănel.
ZDRĂNGĂNÉL, zdrăngănei, s. m. (Mai ales la pl.) Clopoțel mic și rotund; zurgălău. (Atestat în forma zdrîngănel) S-a-ntins poporul adunat, Să joace-n drum după tilinci: Feciori, la zece fete, cinci, Cu zdrîngăneii la opinci, Ca-n port de sat. COȘBUC, P. I 57. – Variantă: zdrîngănél s. m.
ZDRÎNGĂNÉL s. m. v. zdrăngănel.
ZDRĂNGĂNÉL, zdrăngănei, s. m. Clopoțel mic și rotund; zurgălău. [Var.: zdrângănél s. m.] – Din zdrăngăni + [clopoț]el.
ZDRÂNGĂNÉL s. m. v. zdrăngănel.
zdrăngănél (pop.) s. m., pl. zdrăngănéi, art. zdrăngănéii
zdrăngănél s. m., pl. zdrăngănéi, art. zdrăngănéii
ZDRĂNGĂNÉL s. v. clopoțel, zurgălău.
sdrăngănei m. pl. clopoței: cu sdrăngănei la opinci COȘBUC.
zdrăngănel s. v. CLOPOȚEL. ZURGĂLĂU.

zdrăngănel dex

Intrare: zdrăngănel
zdrăngănel substantiv masculin
zdrângănel substantiv masculin