Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 359938:
A SE ZBÂNȚUÍ mă zbânțui intranz. A se juca sărind și alergând; a fi neastâmpărat; a zburda; a se zbengui. /Orig. nec.
- sursa: NODEX 2002
- permalink
Zbânțui dex online | sinonim
Zbânțui definitie
