Definiția cu ID-ul 769149:
zburătăcésc și
-ucésc v. tr. (d. zburătură). Lovesc cu zburăturĭ (c’un băț, c’o peatră): copiiĭ zburătăceaŭ nucu ca să cadă nucile. Ĭaŭ la goană (alung) bombardînd: ne răpezeam pe urma omuluĭ și-l zburătăceam cu petre (Sadov. VR. 1907, 9, 38). V. refl. Mă joc zburînd, ĭes zburînd: găinile se zburătăciră din poĭată. – Și
-tăĭesc, -tuĭesc. La Chendi (Foĭletoane, 101)
zburătoresc. Zburătăire dex online | sinonim
Zburătăire definitie