sbroátec (-ce), s. n. – (Trans. de N.) Boală a oilor. De la broatec, cf. brotac, cu s- expresiv; pentru semantism, cf. sp. ránulo, sapillo.

ZBROÁTEC, zbroátece, s. n. (Trans. de N.) Boală a oilor. (din broatec [< brotac]; cf. s- expresiv + brotac)

zbroátec, s.n. – (reg.; med. vet.) Boală care se manifestă prin diminuarea laptelui la oi. Remediu (magic): „Baciul ia de la stână făină, sare, urdă și caș pe care le ”ascunde„, după apusul soarelui, într-o furcă de pârâu situată la răsărit față de poziția stânii; le reia dimineața (mai puțin cașul și urda) înainte de răsăritul soarelui. Făina și sarea, amestecate, sunt date oilor. Gestul se repetă de trei ori” (Latiș, 1993: 52). (Maram., Trans. Nord). – Din broatec (< brotac) (DER); cf. zburatic (< zbura + suf. -tic) (MDA).