Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru zbir

ZBIR, zbiri, s. m. Om aspru, crud, brutal. ÔÖŽ (Rar) Agent fiscal; zapciu. ÔÖŽ Reprezentant tiran ╚Öi brutal al unei autorit─â╚Ťi de stat; p. ext. om sever, rigid. ÔÇô Din fr. sbire, it. sbirro.
ZBIR, zbiri, s. m. Om aspru, crud, brutal. ÔÖŽ (Rar) Agent fiscal; zapciu. ÔÇô Din fr. sbire, it. sbirro.
ZBIR, zbiri, s. m. Reprezentant al unei autorit─â╚Ťi de stat (├«n special agent de poli╚Ťie) crunt, brutal, tiran, asupritor. Atunci, zbirii au ├«nceput s─â loveasc─â ├«n dreapta ╚Öi-n sting─â cu ciomegele ╚Öi cu tesacele. CARAGIALE, M. 184. Poporul a fost maltratat pe strade de zbirii agiei. ALECSANDRI, T. 1447. [Tiranii] g├«ndesc c-au izbutit S─â omoare inteligen╚Ťa c├«nd la zbiri au poruncit S─â opreasc─â pr─âzii lucrul sau lectura sau de scris. BOLLIAC, O. 109. ├Ämi intr─â ├«n cas─â zbirul; V├«ndui vaca, pl─âtii biru. MAT. FOLK. 734.
ZBIR, zbiri, s. m. (├Än trecut) Reprezentant crud ╚Öi brutal al unei autorit─â╚Ťi de stat; p. ext. persoan─â sever─â, brutal─â. ÔÖŽ (Rar) Agent fiscal; zapciu. ÔÇô Fr. sbire (it. sbirro).
zbir s. m., pl. zbiri
zbir s. m., pl. zbiri
ZBIR s.m. (Fig.) Membru al unei organiza╚Ťii represive oficiale; opresor, agent al opresiunii. [< fr. sbire, it. sbirro].
ZBIR s. m. reprezentant tiran ╚Öi brutal al autorit─â╚Ťii de stat; (p. ext.) om sever, crud ╚Öi brutal. (< fr. sbire, it. sbirro)
ZBIR ~i m. ├«nv. 1) Persoan─â oficial─â (mai ales poli╚Ťist) care manifesta duritate ╚Öi brutalitate. 2) Persoan─â care exercita o autoritate tiranic─â; tiran; satrap. /<fr. sbire, it. sbirro
sbir m. agent poli╚Ťienesc (= fr. sbire).
*zbir m. (fr. sbire, d. it. sbirro). Iron. Agent de poli╚Ťie. Fig. Om autoritar ╚Öi sever.

Zbir dex online | sinonim

Zbir definitie

Intrare: zbir
zbir substantiv masculin admite vocativul