Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru zbenguitor

ZBENGUIT├ôR, -O├üRE, zbenguitori, -oare, adj. (Rar) Care se zbenguie; zburdalnic, neast├ómp─ârat. [Pr.: -gu-i-] ÔÇô Zbengui + suf. -tor.
ZBENGUIT├ôR, -O├üRE, zbenguitori, -oare, adj. Care se zbenguie; zburdalnic, neast├ómp─ârat. [Pr.: -gu-i-] ÔÇô Zbengui + suf. -tor.
ZBENGUITÓR, -OÁRE, zbenguitori, -oare, adj. Care se zbenguie; zburdalnic, neastîmpărat.
ZBENGUIT├ôR, -O├üRE, zbenguitori, -oare, adj. Care se zbenguie; zburdalnic, neast├ómp─ârat. ÔÇô Din zbengui + suf. -(i)tor.
zbenguitór (rar) (-gu-i-) adj. m., pl. zbenguitóri; f. sg. și pl. zbenguitoáre
zbenguitór adj. m. (sil. -gu-i-), pl. zbenguitóri; f. sg. și pl. zbenguitoáre
ZBENGUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care se zbenguie; neastâmpărat. [Sil. -gu-i-] /a se zbengui + suf. ~tor

Zbenguitor dex online | sinonim

Zbenguitor definitie

Intrare: zbenguitor
zbenguitor adjectiv
  • silabisire: zben-gu-i-tor