Dicționare ale limbii române

16 definiții pentru zbanț

ZBANȚ1, zbanțuri, s. n. (Înv. și reg.) 1. Verigă, legătură de fier cu care se strâng laolaltă unele piese de la trăsură, de la car etc. 2. Petic la ghete. – Et. nec.
ZBANȚ2, zbanțuri, s. n. (Înv. și reg.) Ventuză (2). – Cf. ucr. zban, zbanja.
ZBANȚ1, zbanțuri, s. n. (Reg.) 1. Verigă, legătură de fier cu care se strâng laolaltă unele piese de la trăsură, de la car etc. 2. Petic la ghete. – Et. nec.
ZBANȚ2, zbanțuri, s. n. (Reg.) Ventuză (2). – Cf. ucr. zban, zbanja.
ZBANȚ1, zbanțuri, s. n. (Regional) 1. Legătură de fier cu care se strîng laolaltă diferitele piese de la o trăsură, de la un car etc. Caleașca e gata; mai are nevoie numai... de cîteva zbanțuri și de mai multe șuruburi. ALECSANDRI, T. 852. 2. Petic la ghete.
ZBANȚ2, zbanțuri, s. n. (Regional) Ventuză (2).
ZBANȚ1, zbanțuri, s. n. (Reg.) 1. Verigă, legătură de fier cu care se strâng laolaltă unele piese de la trăsură, de la car etc. 2. Petic la ghete.
ZBANȚ2, zbanțuri, s. n. (Reg.) Ventuză (2).Ucr. zban, zbanja.
zbanț (înv., reg.) s. n., pl. zbánțuri
zbanț (verigă, petic la ghete, ventuză) s. n., pl. zbánțuri
ZBANȚ s. v. ventuză.
ZBANȚ1, zbánțuri, s. n. (Var.) Zbalț, ~. (cf. zbalț)
ZBANȚ2 s. n. ~. (din sl. banci, pl. de la banc)
sbanț n. Mold. 1. bantă de fier la leucă: caleașca are nevoie de câteva sbanțuri AL.; 2. petec ce cismarul pune la ghete; 3. veriga de fier dela jugul joagărului (se aude în Vâlcea): sbanțurile joagărului; a pune sbanțul, a face să tacă, a păcăli pe cineva. [V. bantă (cu s protetic)].
zbanț n., pl. urĭ (din zbalț). Brățare lată de metal pusă ca să lege o pĭesă stricată (obada la roată ș. a.). Bucată de lemn orĭ de fer cu care se drege o spetează frîntă (la zmeu), un picĭor frînt ș. a.(fr. éclisse). Petic la gheată. Veriga de la jugu joagăruluĭ (Vc.). Zbancă, zbranț, ventuză.
zbanț s. v. VENTUZĂ.

Zbanț dex online | sinonim

Zbanț definitie

Intrare: zbanț (verigă, petic)
zbanț substantiv neutru
Intrare: zbanț (ventuză)
zbanț substantiv neutru