Dicționare ale limbii române
ZBĂTUCÍ, zbătucésc, vb. IV. Tranz. A călca în picioare. (s- expresiv + bătuci)
- sursa: DER 1958-1966
- permalink
zbătucésc, V. bătucesc.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
zbătuci vb. v. BATE. BĂTĂTORI. BĂTUCI. ÎNDESA. PRESA.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
zbătucire dex
Intrare: zbătuci
zbătuci
conjugarea a VI-a
grupa a IV-a
verb
tranzitiv
Intrare: zbătucire
zbătucire
infinitiv lung