Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru zbânț

ZBÂNȚ, zbânțuri, s. n. (Reg.) Joacă, zbenguire, hârjoană. – Din zbânțui (derivat regresiv).
ZBÂNȚ s. n. (Reg.) Joacă, zbenguire, hârjoană. – Din zbânțui (derivat regresiv).
ZBÎNȚ s. n. (Regional) Joacă, zbenguire, hîrjoană. Spune... că-i trebuie zbînț. Misirliu o lasă-n doaga ei. STANCU, D. 192.
ZBÂNȚ s. n. (Reg.) Joacă, zbenguire, hârjoană. – Postverbal al lui zbânțui.
zbânț (reg.) s. n., pl. zbấnțuri
zbânț s. n.
ZBÂNȚ s. v. hârjoană, hârjoneală, joacă, joc, zbenguială, zbenguire, zbenguit, zbânțuială, zbânțuire, zbânțuit, zbânțuitură, zburdare, zburdălnicie.
zbânț s.n. (înv. și reg.) agent fiscal; zapciu.
zbînț s. v. HÎRJOANĂ. HÎRJONEALĂ. JOACĂ. JOC. ZBENGUIALĂ. ZBENGUIRE. ZBENGUIT. ZBÎNȚUIALĂ. ZBÎNȚUIRE. ZBÎNȚUIT. ZBÎNȚUITURĂ. ZBURDARE. ZBURDĂLNICIE.

Zbânț dex online | sinonim

Zbânț definitie

Intrare: zbânț
zbânț substantiv neutru