Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru zarvur─â

zárbă sf vz zarvă
zarf─â2 sf vz zarv─â
z├írv─â sf [At: VARLAAM, C. 432 / V: (├Änv) ~rb─â, ~rf─â2, ze├írv─â / Pl: ~ve, (rar) zß║»rvi / E: ns cf ucr đĚđ░ĐÇđ▓đ░ ÔÇ×ruptur─âÔÇŁ, đĚđ░ĐÇđ▓đ░ĐéđŞĐüđŞĐĆ ÔÇ×a se rupe; a ├«ncepe g├ólceavaÔÇŁ] 1 (├Ävp) Zgomot (8). 2 Mi╚Öcare intens─â ├«n toate direc╚Ťiile efectuat─â de oameni, de vehicule etc. Si: agita╚Ťie (1), fr─âm├óntare (9), v├ólv─â, (reg) zav─ât (2), zarvur─â (2). 3 Schimb de cuvinte (aspre) ├«ntre dou─â sau mai multe persoane Si: ceart─â (1), discu╚Ťie (5), (pop) g├ólceav─â (2), scandal, sfad─â, vorb─â.
zárvură sf [At: GRAIUL, I, 224 / Pl: ~re / E: zarvă + -ură] (Reg) 1 Zgomot (8). 2 Zarvă (2).
Z├üRV─é s. f. 1. G─âl─âgie, zgomot mare, h─ârm─âlaie, t─âr─âboi; p. ext. mi╚Öcare, agita╚Ťie, tulburare, fr─âm├óntare. 2. Ceart─â, scandal, g├ólceav─â. ÔÇô Cf. ucr. zarva.
Z├üRV─é s. f. 1. G─âl─âgie, zgomot mare, h─ârm─âlaie, t─âr─âboi; p. ext. mi╚Öcare, agita╚Ťie, tulburare, fr─âm├óntare. 2. Ceart─â, scandal, g├ólceav─â. ÔÇô Cf. ucr. zarva.
Z├üRV─é s. f. 1. Zgomot, g─âl─âgie; p. ext. fr─âm├«ntare, mi╚Öcare, agita╚Ťie. Era de altfel o cas─â de ╚Ťar─â dep─ârtat─â de orice zarv─â or─â╚Öeneasc─â. C─éLINESCU, E. 308. ├Än ograda cu zid de piatr─â a hanului, era o zarv─â de gospod─ârie mare. SADOVEANU, O. VII 52. ├Än toate p─âr╚Ťile ÔÇô e mi╚Öcare, zarv─â ÔÇô fream─âtul muncii. Sute de bra╚Ťe harnice desfund─â comorile p─âm├«ntului. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 154. 2. Ceart─â, g├«lceav─â. Ce-i asta? a ├«ntrebat uimit arenda╚Öul pe cei c├«╚Ťiva oameni cari p├«ndeau ├«nfrica╚Ťi zarva din dughean─â, popa, v. 14. Din toat─â nunta nu se alese dec├«t o zarv─â ╚Öi o ceart─â. ISPIRESCU, U. 7.
Z├üRV─é s. f. 1. G─âl─âgie, zgomot; p. ext. mi╚Öcare, agita╚Ťie, tulburare. 2. Ceart─â, g├ólceav─â. ÔÇô Comp. ucr. zarva.
zárvă s. f., g.-d. art. zárvei
zárvă s. f., g.-d. art. zárvei
Z├üRV─é s. 1. v. h─ârm─âlaie. 2. v. agita╚Ťie. 3. v. ceart─â.
z├írv─â (-ve), s. f. ÔÇô 1. G─âl─âgie, larm─â. ÔÇô 2. Ceart─â, g├«lceav─â. Sl. zar┼şvati, de la r┼şvati ÔÇ×a luptaÔÇŁ (Miklosich, Lexicon, 807; Cihac, II, 470; Conev 95), cf. slov. zrvati. ÔÇô Der. z─ârv─âi (var. z─ârvui), vb. (a face zgomot); z─ârvi, vb. (a lupta), ├«nv.; z─ârghit, adj. (╚Ťicnit), ├«n Mold., pare s─â fie o pronun╚Ťare local─â a lui z─ârvit (Tiktin); dar aceast─â explica╚Ťie nu este foarte conving─âtoare.
Z├üRV─é s. f. ~ (din sl. zar┼şvati < r┼şvati = a (se) lupta; cf. slovac. zrvati)
ZÁRVĂ ~ e f. 1) Zgomot mare (de glasuri, de mijloace de transport etc.); larmă; gălăgie. 2) Schimb de vorbe răstite (între două sau mai multe persoane); ceartă. [G.-D. zarvei] /cf. ucr. zarva
zarv─â f. larm─â, tumult. [Origin─â necunoscut─â].
z├írv─â f., pl. e (d. z─ârvu─şesc). Vech─ş. Ceart─â, g├«lceav─â. Az─ş. Tumult, z─âh─â─şal─â, agita╚Ťiune: mocanu se uluise de at├«ta zarv─â: trenur─ş ╚Öi ─şar trebur─ş, ca─ş, tunur─ş, c─âru╚Ťe, corni╚Öt─ş care buc─şuma┼ş ca arhangheli─ş la judecata din urm─â (Sov. 231). ÔÇô ╚śi z├írvur─â, pl. ─ş (Munt. est).
ZARV─é s. 1. balamuc, g─âl─âgie, h─ârm─âlaie, huiet, larm─â, scandal, t─âmb─âl─âu, t─âr─âboi, tevatur─â, tumult, vacarm, vuiet, zgomot, (rar) larm─ât, (ast─âzi rar) strigare, (pop. ╚Öi fam.) chiloman, (├«nv. ╚Öi reg.) toi, (reg.) haraiman, h─âl─âlaie, h─ârh─âlaie, toiet, toloboat─â, tololoi, (Mold., Bucov. ╚Öi Transilv.) holc─â, (Transilv.) lolot─â, (├«nv.) calabal├«c, dandana, d─ân─ânaie, d─ând─ânaie, g├«lceav─â, (fig.) ╚Ťig─ânie, (arg.) n─âsulie. (Era o ~ de nedescris.) 2. agita╚Ťie, fr─âm├«ntare, tulburare, v├«lv─â. (Din nimic s-a st├«rnit o ~.) 3. ceart─â, discu╚Ťie, vorb─â, (pop.) g├«lceav─â, sfad─â. (Mult─â ~ s-a f─âcut ├«ntre ei pentru mine.)

Zarvur─â dex online | sinonim

Zarvur─â definitie

Intrare: zarv─â
zarvur─â 2 pl. -i substantiv feminin
zarv─â substantiv feminin (numai) singular
Intrare: zarvur─â
zarvur─â 1 pl. -e substantiv feminin