Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

11 defini╚Ťii pentru zapciire

zapci├ş [At: NECULCE, L. 373 / V: z─âpc├ş, z─âpci├í2, (├«nv) z─âp~ / Pzi: ~├ęsc / E: zapciu] 1 vt (├Änv; c.i. persoane) A ├«ncasa cu for╚Ťa d─ârile sau datoriile Si: a executa (16). 2-3 vi (Rar) A tr─âi ca un zapciu (2,16).
ZAPCI├Ź, zapciesc, vb. IV. Tranz. (├Änv.) A ├«ncasa cu for╚Ťa d─ârile sau datoriile de la cineva; a executa. ÔÇô Din zapciu.
ZAPCI├Ź, zapciesc, vb. IV. Tranz. (├Änv.) A ├«ncasa cu for╚Ťa d─ârile sau datoriile de la cineva; a executa. ÔÇô Din zapciu.
ZAPCI├Ź, zapciesc, vb. IV. Tranz. (├Änvechit) A ├«ncasa cu for╚Ťa d─ârile sau datoriile de la cineva; a executa. S─â mic╚Öureze d─âjdiile! ÔÇô S─â nu ne zapciasc─â! ÔÇô S─â nu ne mai ├«mplineasc─â! ÔÇô S─â nu ne mai j─âfuiasc─â! NEGRUZZI, S. I 154.
ZAPCI├Ź, zapciesc, vb. IV. Tranz. (├Änv.) A ├«ncasa cu for╚Ťa d─ârile sau datoriile de la cineva; a executa. ÔÇô Din zapciu.
zapci├ş (a ~) (├«nv.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. zapci├ęsc (-ci-esc), imperf. 3 sg. zapci├í (-ci-a); conj. prez. 3 s─â zapci├ísc─â; ger. zapci├şnd (-ci-ind)
zapci├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. zapci├ęsc (sil. -ci-esc), imperf. 3 sg. zapci├í (sil. -ci-a); conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. zapci├ísc─â; ger. zapci├şnd (sil. -ci-ind)
ZAPCI├Ź vb. v. executa.
A ZAPCI├Ź ~├ęsc tranz. ├«nv. (pl─â╚Ťi sau datorii neachitate) A ├«ncasa prin constr├óngere. /Din zapciu
2) zapci├ęsc1 v. tr. (d. zapci┼ş). Fam. Execut aspru ca s─â pl─âteasc─â. V. intr. Tr─â─şesc ca zapci┼ş.[1]
zapcii vb. v. EXECUTA.

Zapciire dex online | sinonim

Zapciire definitie

Intrare: zapcii
zapcii tranzitiv conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb
Intrare: zapciire
zapciire infinitiv lung