zapciire definitie

2 intrări

11 definiții pentru zapciire

zapcií [At: NECULCE, L. 373 / V: zăpcí, zăpciá2, (înv) zăp~ / Pzi: ~ésc / E: zapciu] 1 vt (Înv; c.i. persoane) A încasa cu forța dările sau datoriile Si: a executa (16). 2-3 vi (Rar) A trăi ca un zapciu (2,16).
ZAPCIÍ, zapciesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. – Din zapciu.
ZAPCIÍ, zapciesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. – Din zapciu.
ZAPCIÍ, zapciesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. Să micșureze dăjdiile! – Să nu ne zapciască! – Să nu ne mai împlinească! – Să nu ne mai jăfuiască! NEGRUZZI, S. I 154.
ZAPCIÍ, zapciesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. – Din zapciu.
zapcií (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zapciésc (-ci-esc), imperf. 3 sg. zapciá (-ci-a); conj. prez. 3 să zapciáscă; ger. zapciínd (-ci-ind)
zapcií vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zapciésc (sil. -ci-esc), imperf. 3 sg. zapciá (sil. -ci-a); conj. prez. 3 sg. și pl. zapciáscă; ger. zapciínd (sil. -ci-ind)
ZAPCIÍ vb. v. executa.
A ZAPCIÍ ~ésc tranz. înv. (plăți sau datorii neachitate) A încasa prin constrângere. /Din zapciu
2) zapciésc1 v. tr. (d. zapciŭ). Fam. Execut aspru ca să plătească. V. intr. Trăĭesc ca zapciŭ.[1]
zapcii vb. v. EXECUTA.

zapciire dex

Intrare: zapcii
zapcii tranzitiv conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb
Intrare: zapciire
zapciire infinitiv lung