Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

40 defini╚Ťii pentru zapcii

zac├şu sm vz zapciu
zádcă sf vz zatcă
zápcă sf vz zatcă
zapc├şe sf [At: PONTBRIANT, D. / V: z─âpc├şa / Pl: ~ii ╚Öi z─âpc├şi / E: zapciu + -ie] 1-2 Local ├«n care ├«╚Öi avea sediul zapciul (2, 16) Si: (├«vp) zapcierie (2-3). 3 (├Änv) Subprefectur─â (1).
zapci├ş [At: NECULCE, L. 373 / V: z─âpc├ş, z─âpci├í2, (├«nv) z─âp~ / Pzi: ~├ęsc / E: zapciu] 1 vt (├Änv; c.i. persoane) A ├«ncasa cu for╚Ťa d─ârile sau datoriile Si: a executa (16). 2-3 vi (Rar) A tr─âi ca un zapciu (2,16).
zapc├şu sm [At: NECULCE, L. 179 / V: (├Änv) zac├şu, z─âp~ / Pl: ~ii / E: tc *zapt├ži, cf bg đĚđ░đ┐ĐćđŞĐĆ] 1 (├Än Evul Mediu ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â) Rang de conduc─âtor al unei plase care str├óngea d─ârile. 2 Persoan─â care are rangul de zapciu (1) Si: (reg) zbir1 (3). 3 Func╚Ťia zapciului (2) Si: (├«vp) zapcierie (1), (├«nv) zapcil├óc (1), (├«rg) zapciret. 4 Titlul zapciului (2). 5 Perioad─â ├«n care se exercit─â func╚Ťia de zapciu (3). 6 (Pex) Subprefect (1). 7 (├Ärg; ├«e) A sta ~ A supraveghea ╚Öi a gr─âbi pe cineva. 8 (Rar) Primar2. 9 (Reg) ├Ängrijitor de drum. 10 (├Änv) Grad ├«n armat─â, echivalent cu cel de c─âpitan (1). 11 (├Änv) Persoan─â care are gradul de zapciu (10). 12 (├Änv) Func╚Ťia zapciului (11). 13 (├Änv) Titlul zapciului (11). 14 (├Änv) Perioad─â ├«n care se exercit─â func╚Ťia de zapciu (12). 15 (├Änv) Agent de poli╚Ťie. 16 (├Änv) Persoan─â care are gradul de zapciu (15). 17 (├Änv) Func╚Ťia zapciului (16). 18 (├Änv) Titlul zapciului (16). 19 (├Änv) Perioad─â ├«n care se exercit─â func╚Ťia de zapciu (17). 20 (├Änv; pex) Jandarm. 21 (├Änv; fam; prt) Om r─âu Si: c├óine (11).
z├ítc─â sf [At: HEM 1758/2 / V: zadc─â, zapc─â, z├ót~, zet~ / Pl: ~tce ╚Öi (reg) zß║»tci / E: bg đĚđ░đ┤đ║đ░] 1 (Pop; la r─âzboiul de ╚Ťesut) Vergea de lemn care se introduce ├«ntr-unul din capetele sulului dinapoi pentru a-l putea ├«nv├órti, astfel ca urzeala s─â stea ├«ntins─â tot timpul Si: (pop) slobozitor. 2 (Reg) Unealt─â de tors nedefinit─â mai ├«ndeaproape. 3 (Reg) Bucat─â de lemn cu care po╚Ťi azv├órli. 4 (Fam; ├«f z├ótc─â) Nas.
ZAPCI├Ź, zapciesc, vb. IV. Tranz. (├Änv.) A ├«ncasa cu for╚Ťa d─ârile sau datoriile de la cineva; a executa. ÔÇô Din zapciu.
ZAPC├ŹU, zapcii, s. m. (├Änv.) 1. C├órmuitor al unei pl─â╚Öi, subordonat ispravnicului (╚Öi ├«ns─ârcinat cu str├óngerea d─ârilor). 2. Grad ├«n armat─â, echivalent cu cel de c─âpitan; persoan─â care avea acest grad. 3. Agent de poli╚Ťie; sergent de strad─â. ÔÇô Din tc. zaptiye.
ZAPCI├Ź, zapciesc, vb. IV. Tranz. (├Änv.) A ├«ncasa cu for╚Ťa d─ârile sau datoriile de la cineva; a executa. ÔÇô Din zapciu.
ZAPC├ŹU, zapcii, s. m. (├Änv.) 1. C├órmuitor al unei pl─â╚Öi, subordonat ispravnicului (╚Öi ├«ns─ârcinat cu str├óngerea d─ârilor). 2. Grad ├«n armat─â, echivalent cu cel de c─âpitan; persoan─â care avea acest grad. 3. Agent de poli╚Ťie; sergent de strad─â. ÔÇô Din tc. zaptiye.
ZAPCI├Ź, zapciesc, vb. IV. Tranz. (├Änvechit) A ├«ncasa cu for╚Ťa d─ârile sau datoriile de la cineva; a executa. S─â mic╚Öureze d─âjdiile! ÔÇô S─â nu ne zapciasc─â! ÔÇô S─â nu ne mai ├«mplineasc─â! ÔÇô S─â nu ne mai j─âfuiasc─â! NEGRUZZI, S. I 154.
ZAPC├ŹU, zapcii, s. m. (├Änvechit) 1. C├«rmuitor al unei pl─â╚Öi (subordonat ispravnicului). Degrab─â el tr─âmitea ispravnici, zapcii ╚Öi pomojnici ca s─â ridice satele, s─â sape ╚Öi s─â scormone s─âla╚Öele de vechi cet─â╚Ťi. ODOBESCU, S. II 411. [Guvernatorii] tractau pe flomnii no╚Ötri ca pe ni╚Öte zapcii, le trimeteau ordine scrise ╚Öi verbale ╚Öi-apoi s─â nu le fi urmat. GHICA, S. A. 30. Ispravnicii ╚Öi mai cu seam─â zapciii... g─âsir─â ocaziune a jefui poporul, lu├«nd de la s─âteni ├«nsutii dec├«t li se ordona. I. IONESCU, M. 253. V─âd ├«ndat-o copili╚Ť─â, Oltencu╚Ť─â cu ochi viu, Numai zdren╚Ťe-a ei foli╚Ť─â, Cum o bate un zapciu. BOLLIAC, O. 196. 2. Rang ├«n armat─â; c─âpitan. Avantgarda se compunea din:... vel-c─âpitan de doroban╚Ťi cu zapciii s─âi. FILIMON, C. 312. 3. Func╚Ťionar poli╚Ťienesc ├«n subordine; paznic, doroban╚Ť, sergent de strad─â. De diminea╚Ť─â pompierii stropiser─â podul, ╚Öi la toate r─âspintenile c├«te un zapciu al agiei oprea carele s─â nu se v├«re, p├«n─â dup─â trecerea alaiului. NEGRUZZI, S. I 29.
ZAPCI├Ź, zapciesc, vb. IV. Tranz. (├Änv.) A ├«ncasa cu for╚Ťa d─ârile sau datoriile de la cineva; a executa. ÔÇô Din zapciu.
ZAPC├ŹU, zapcii, s. m. (├Änv.) 1. C├órmuitor al unei pl─â╚Öi, subordonat ispravnicului (╚Öi ├«ns─ârcinat cu str├óngerea d─ârilor). 2. Grad ├«n armat─â; c─âpitan. 3. Agent de poli╚Ťie; sergent de strad─â. ÔÇô Tc. zabt├ži.
zapci├ş (a ~) (├«nv.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. zapci├ęsc (-ci-esc), imperf. 3 sg. zapci├í (-ci-a); conj. prez. 3 s─â zapci├ísc─â; ger. zapci├şnd (-ci-ind)
zapc├şu s. m., art. zapc├şul; pl. zapc├şi, art. zapc├şii (-ci-ii)
zapci├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. zapci├ęsc (sil. -ci-esc), imperf. 3 sg. zapci├í (sil. -ci-a); conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. zapci├ísc─â; ger. zapci├şnd (sil. -ci-ind)
zapc├şu s. m., art. zapc├şul; pl. zapc├şi, art. zapc├şii
ZAPCI├Ź vb. v. executa.
ZAPC├ŹU s. v. agent, executor, gardian, sergent, subprefect.
ZÁTCĂ s. v. întinzător, întorcător, slobozitor.
ZÁPCĂ, zăpci, s. f. (Banat, Olt.; Var.) Zatcă. (cf. zatcă)
ZAPCIÚ, zapcii, s. m. 4. (Argou) Câine. (din tc. zaptci)
z├ítc─â (zß║»tci), s. f. ÔÇô ├Äntinz─âtor al urzelii. ÔÇô Var. zapc─â. Origine incert─â; negre╚Öit provenind ├«n ultim─â instan╚Ť─â din sl. zad─ş ÔÇ×├«napoiÔÇŁ. ├Än Banat ╚Öi Olt.
Z├üTC─é, z─âtci, s. f. (Banat, Olt.; La r─âzboaiele de ╚Ťesut) Ansamblul firelor de urzeal─â din planul orizontal. (prob. din sl. zad─ę = ├«napoi)
A ZAPCI├Ź ~├ęsc tranz. ├«nv. (pl─â╚Ťi sau datorii neachitate) A ├«ncasa prin constr├óngere. /Din zapciu
ZAPC├ŹU ~i m. ├«nv. 1) Slujba╚Ö care str├óngea datoriile ╚Öi pl─â╚Ťile neachitate. 2) Dreg─âtor ├«ns─ârcinat cu conducerea unei plase. 3) Agent de poli╚Ťie; poli╚Ťist. /<turc. zaptiye
zapc─â f. V. zatc─â.
zapcie f. od. subprefectura unei plăși.
zapciu m. od. 1. subprefectul unei pl─â╚Öi (├«n opozi╚Ťiune cu v─âtaf): la ispravnic ╚Öi zapciu geaba merg ╚Öi geaba viu POP.; 2. agent executiv: ╚Öase zapcii pentru ├«mpliniri de bani FIL.; 3. ├«n special, sergent de strad─â: la toate r─âsp├óntiile c├óte un zapciu al agiei opria carele... p├ón─â dup─â trecerea alaiului NEGR. [Turc. ZABT─îY, administrator].
zatc─â f. Tr. (╚Öi Oltenia) ├«ntinz─âtorul p├ónzei ╚Ťesute. [Origin─â necunoscut─â].
z─âpc├Č v. od. a executa pe cale administrativ─â, a asupri cu d─âri (vorbind de zapcii): s─â nu ne mai z─âpceasc─â NEGR. [Tras din zapciu].
2) zapci├ęsc1 v. tr. (d. zapci┼ş). Fam. Execut aspru ca s─â pl─âteasc─â. V. intr. Tr─â─şesc ca zapci┼ş.[1]
zapc├ş┼ş m. (turc. zabt─Źy, cel ce ╚Ťine ├«n disciplin─â, rud─â cu zabit, ╚Öef. V. zapt ╚Öi zabet). Vech─ş. Executor, jandarm. Ofi╚Ťer. Suprefect de plas─â. Az─ş. Iron. Administrator (suprefect de plas─â, pomojnic) chilpirgi┼ş.
z├ítc─â f., pl. e ╚Öi z─âtc─ş (vsl. *zadka, d. zad─ş, ├«napo─ş, V. zadie ╚Öi nazat). Vest. ├Äntinz─âtor, crivea, b─â╚Ťu cu care p├«nza ╚Ťesut─â se str├«nge pe sulu din ainte. ÔÇô ╚śi zapc─â (ca dutc─â, dupc─â). V. r─âzu╚Ö.
z─âpc├ęsc, V. zapciesc.
zapcii vb. v. EXECUTA.
zapciu s. v. AGENT. EXECUTOR. GARDIAN. SERGENT. SUBPREFECT.
zatcă s. v. ÎNTINZĂTOR. ÎNTORCĂTOR. SLOBOZITOR.

Zapcii dex online | sinonim

Zapcii definitie

Intrare: zapcii
zapcii tranzitiv conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb
Intrare: zapciu
zapciu admite vocativul substantiv masculin
Intrare: zatc─â
zatc─â substantiv feminin
zapc─â substantiv feminin
Intrare: zapcie
zapcie substantiv feminin
Intrare: z─âpci
z─âpci verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv