zapciésc, ~eáscă a [At: SCRIBAN, D. / P: ~ci-ésc / Pl: ~ești / E: zapciu + -esc] (Înv) 1-2 Care este specific zapciului (2, 16). 3-4 Care se referă la zapciu (2, 16). 5-6 Care provine de la zapciu (2, 16). 7-8 De zapciu (2, 16). 9 (Fig) Sumar. 10 Aspru.

zapcií [At: NECULCE, L. 373 / V: zăpcí, zăpciá2, (înv) zăp~ / Pzi: ~ésc / E: zapciu] 1 vt (Înv; c.i. persoane) A încasa cu forța dările sau datoriile Si: a executa (16). 2-3 vi (Rar) A trăi ca un zapciu (2,16).

ZAPCIÍ, zapciesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. – Din zapciu.

ZAPCIÍ, zapciesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. – Din zapciu.

ZAPCIÍ, zapciesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. Să micșureze dăjdiile! – Să nu ne zapciască! – Să nu ne mai împlinească! – Să nu ne mai jăfuiască! NEGRUZZI, S. I 154.

ZAPCIÍ, zapciesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. – Din zapciu.

zapcií (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zapciésc (-ci-esc), imperf. 3 sg. zapciá (-ci-a); conj. prez. 3 să zapciáscă; ger. zapciínd (-ci-ind)

zapcií vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zapciésc (sil. -ci-esc), imperf. 3 sg. zapciá (sil. -ci-a); conj. prez. 3 sg. și pl. zapciáscă; ger. zapciínd (sil. -ci-ind)

ZAPCIÍ vb. v. executa.

A ZAPCIÍ ~ésc tranz. înv. (plăți sau datorii neachitate) A încasa prin constrângere. /Din zapciu

2) zapciésc1 v. tr. (d. zapciŭ). Fam. Execut aspru ca să plătească. V. intr. Trăĭesc ca zapciŭ.[1]

1) zapciésc, -ĭáscă adj. De zapciŭ. Fig. Sumar, aspru: execuțiune zapciască.

zapcii vb. v. EXECUTA.