zaharít, ~ă a vz zăhărit

zahărí v vz zăhări

ZAHARÍT, -Ă adj. v. zăhărit.

ZĂHĂRÍ, zăhăresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A presăra, a îndulci cu zahăr. – Din zahăr.

ZĂHĂRÍT, -Ă, zăhăriți, -te, adj. (Pop.) 1. Îndulcit cu zahăr. 2. Zaharisit. 3. Glasat. [Var.: zaharít, -ă adj.] – V. zăhări.

ZAHARÍT, -Ă, adj. v. zăhărit.

ZĂHĂRÍ, zăhăresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A presăra, a îndulci cu zahăr. – Din zahăr.

ZĂHĂRÍT, -Ă, zăhăriți, -te, adj. (Pop.) 1. Îndulcit cu zahăr. 2. Zaharisit. 3. Glasat. [Var.: zaharít, -ă adj.] – V. zăhări.

ZAHARÍT, -Ă adj. v. zăhărit.

ZĂHĂRÍ, zăhăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A presăra, a îndulci cu zahăr. A făcut un colăcel, Rumenei și-mpleticel... Cu miere mi-l ungea, Cu zahar îl zăhărea. TEODORESCU, P. P. 153.

ZĂHĂRÍT, -Ă, zăhăriți, -te, adj. 1. (Rar) Îndulcit cu zahăr. Gîndește-te la dulcea fericire... ea să-ți aducă dimineața cafeaua cu lapte, fierbinte, zăhărită, cu chifle proaspete. ALECSANDRI, T. 1208. 2. (Atestat în forma zaharit) Zaharisit, glasat. În dulap se aflau pregătite ca întotdeauna: sticla neatinsă de Porto, cutia de biscuiți și coșul de castane zaharite. PETRESCU, C. V. 266.- Variantă: zaharít, -ă adj.

ZAHARÍT, -Ă adj. v. zăhărit.

ZĂHĂRÍ, zăhăresc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A presăra, a îndulci cu zahăr. – Din zahăr.

ZĂHĂRÍT, -Ă, zăhăriți, -te, adj. (Înv.) 1. Îndulcit cu zahăr. 2. Zaharisit. 3. Glasat. [Var.: zaharít, -ă adj.] – V. zăhări.

zăhărí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăhărésc, imperf. 3 sg. zăhăreá conj. prez. 3 să zăhăreáscă

zăhărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăhărésc, imperf. 3 sg. zăhăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. zăhăreáscă

ZĂHĂRÍT adj. v. glasat, zaharisit.

zaharisésc (vest) și zăhărésc (est) v. tr. (d. zahăr, zahar saŭ ngr. zahariázo, mă cristalizez, zaharóno, zaharisesc). Ferb în zahăr: fructe zaharisite. V. refl. Mă cristalizez (vorbind de zahăru din dulceața stricată). Fig. Mă ramolesc: un zaharisit! V. izmenesc.

zăhărésc, V. zaharisesc.

zăhărit adj. v. GLASAT. ZAHARISIT.