Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru zacusc─â

zac├║sc─â sf [At: BELDIMAN, E. 15/6 / Pl: (nob) ~├║╚Öte/ E: rs đĚđ░đ║ĐâĐüđ║đ░] 1 (Rar) Gustare (3). 2-3 (Rar) Aperitiv (2-3). 4 (Spc) Preparat culinar f─âcut din vinete, gogo╚Öari, ceap─â, ro╚Öii etc. pr─âjite ├«n ulei, ori din pe╚Öte cu garnitur─â de legume, care sunt fierte (steril) ╚Öi ambalate etan╚Ö ├«n recipiente de sticl─â pentru a fi conservat.
ZAC├ÜSC─é, (2) zacu╚Öte, s. f. 1. Gustare, aperitiv; spec. preparat culinar f─âcut din vinete, gogo╚Öari, ceap─â etc. ori din pe╚Öte cu garnitur─â de legume. 2. (La pl.) Sorturi de zacusca (1). ÔÇô Din rus. zakuska.
ZAC├ÜSC─é, zacu╚Öte, s. f. Gustare, aperitiv: spec. preparat culinar f─âcut din vinete, gogo╚Öari, ceap─â etc., pr─âjite ├«n ulei, ori din pe╚Öte cu garnitur─â de legume. ÔÇô Din rus. zakuska.
ZACÚSCĂ, zacuște, s. f. Gustare, aperitiv; preparat culinar care se servește ca aperitiv. Ai păpat zacuscă astăzi? ALECSANDRI, T. I 205. Îi gentil!.. el!... Apoi eu ce sânt, eu care l-am poftit la zacuscă? id. T. 1236. Fiind singur, m-ar costisî odaia 200 taleri și mâncarea cu zacusca și altele iar 200 taleri. KOGĂLNICEANU, A. 102.
ZAC├ÜSC─é s. f. Gustare, aperitiv; preparat culinar care se serve╚Öte ca aperitiv. ÔÇô Rus zakuska.
zacúscă s. f., g.-d. art. zacúștei; (sorturi) pl. zacúște
zacúscă s. f., g.-d. art. zacúștei; pl. zacúște
ZACÚSCĂ s. v. aperitiv, gustare, mezelic.
zac├║sc─â s. f. ÔÇô Gustare ├«n stil rusesc, asem─ân─âtoare unui picnic. Rus. zakuska (Tiktin).
zacusc─â f. Mold. gustare: ai p─âpat zacusc─â ast─âzi? AL. [Rus. ZAKUSKA (din ZAKUSITI, a gusta)].
zac├║sc─â f., pl. ╚Öte (rus. za-k├║ska, d. za-kusit─ş, a gusta. V. is-cusit). Gustare (pr├«nz scurt), ma─ş ales diminea╚Ťa. Fig. Iron. B─âta─şe: a trage cu─şva o zacusc─â.
zacusc─â s. v. APERITIV. GUSTARE.

Zacusc─â dex online | sinonim

Zacusc─â definitie

Intrare: zacusc─â
zacusc─â substantiv feminin