2 intrări

16 definiții pentru zabrac

zabrác, ~ă [At: ISPIRESCU, L. 389 / V: (reg) zavr~ sn, zăb~ a / Pl: ~uri și ~áce sn, ~áci, ~áce a / E: nct] (Înv) 1 sn Mustrare aspră Si: ocară, perdaf, (fam) săpuneală. 2 (Îe) A trage (sau a da) un ~ (cuiva) A certa pe cineva. 3 sn Primejdie (1). 4 sn (Reg) Harababură (5). 5 a (Reg; d. oameni) Care este prost îmbrăcat.

sursa: MDA2 2010
permalink

ZABRÁC s. n. (Înv.) 1. Mustrare aspră; ocară. 2. Încercare grea; primejdie. – Cf. rus. zabrak.

sursa: DEX '09 2009
permalink

ZABRÁC s. n. (Înv.) 1. Mustrare aspră; ocară. 2. Încercare grea; primejdie. – Et. nec. Cf. rus. zabrak.

sursa: DEX '98 1998
permalink

ZABRÁC s. n. (Învechit și regional) Mustrare aspră, ocară. V. săpuneală, perdaf. ♦ Încercare grea la care este supus cineva; primejdie. Va întîmpina un zabrac bun. din care va scăpa cu fata curată. ISPIRESCU, L. 389. – Variantă: zavrác s. n.

sursa: DLRLC 1955-1957
permalink

ZAVRÁC s. n. v. zabrac.

sursa: DLRLC 1955-1957
permalink

ZABRÁC s. n. (Înv.) 1. Mustrare aspră; ocară. 2. Încercare grea; primejdie.

sursa: DLRM 1958
permalink

zabrác (înv.) (za-brac) s. n.

sursa: DOOM 2 2005
permalink

zabrác s. n. (sil. -brac)

sursa: Ortografic 2002
permalink

ZABRÁC s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș.

sursa: Sinonime 2002
permalink

ZABRÁC, zabrácuri, s. n. (din sl. zazrakŭ [din zazrjeti = a certa])

sursa: DER 1958-1966
permalink

zabrác (-curi), s. n. – Mustrare, ocară. – Var. zavrac. Sl. zazrakú, de la zazrjeti „a se certa” (Scriban). Der. din rus. zabrak „selecție” (Tiktin) sau din bg. za vrak „la naiba” (Graur, Rom., LV, 251) nu sînt convingătoare.