zabitlâc definitie

4 definiții pentru zabitlâc

zabetlấc sn vz zabitlâc
zabitlấc sn [At: BELDIMAN, E. 61/19 / V: (îrg) ~bet~ / Pl: ~uri / E: tc zabitlık] (Înv) 1-3 Grad sau rang al zabitului (1, 3, 4). 4-6 Persoană care are gradul sau rangul de zabit (1, 3, 4). 7-9 Funcție a zabitului (1, 3, 4). 10-12 Titlul zabitului (1, 3, 4). 13-15 Perioadă în care zabitul (1, 3, 4) a exercitat acea funcție. 16-17 Guvern (1-2).
ZABITLẤC s. n. (Înv.) Guvern, conducere. (din tc. zabitlık)
zabetlî́c și zabitlî́c n., pl. urĭ (turc. zabitlyk). Vechĭ. Guvern.

zabitlâc dex

Intrare: zabitlâc
zabetlâc substantiv neutru
zabitlâc substantiv neutru