zătoacă definitie

8 definiții pentru zătoacă

ZĂTOÁCĂ, zătoace, s. f. (Reg.) Braț de fluviu între malul apei și un ostrov mai mare. – Din bg. zatok.
ZĂTOÁCĂ, zătoace, s. f. (Reg.) Braț de fluviu între malul apei și un ostrov mai mare. – Din bg. zatok.
ZĂTOÁCĂ, zătoace, s. f. (Regional) Braț de fluviu între malul unei ape și un ostrov mai mare. Ostroavele cresc și se lungesc și, dacă sînt lîngă mal, formează între ele cîte un braț lung de Dunăre, cu o adîncime mică, numit zătoacă. ANTIPA, P. 192.
ZĂTOÁCĂ, zătoace, s. f. (Reg.) Braț de fluviu între malul apei și un ostrov mai mare. – Bg. zatok.
zătoácă (reg.) s. f., g.-d. art. zăloácei; pl. zătoáce
zătoácă s. f., g.-d. art. zătoácei; pl. zătoáce
ZĂTOÁCĂ ~ce f. pop. Braț al unei ape curgătoare, situat între malul acesteia și o insulă. /<bulg. zatok
zătoácă f., pl. e (vsl. zatokŭ, închidere. V. răstoacă). Dun. Gîrlă îngustă între mal și o insulă. V. zătun și ĭerugă.

zătoacă dex

Intrare: zătoacă
zătoacă substantiv feminin