7 definiții pentru zăstit
ZĂSTÍ, zăstesc,
vb. IV.
Tranz. (
Reg.) A îngrămădi. –
Et. nec. ZĂSTÍ, zăstesc,
vb. IV.
Tranz. (
Reg.) A îngrămădi. –
Et. nec. ZĂSTÍ, zăstesc,
vb. IV.
Tranz. (Regional) A îngrămădi. Așa de încruntat luneca înspre adîncuri cu ape posomorite cracul negru al Tazlăului, printre maluri putrede de frunziș înalt, zăstit de veacuri în acea nețărmurită și pașnică domnie a morții. HOGAȘ, M. N. 208.
ZĂSTÍ, zăstesc,
vb. IV.
Tranz. (
Reg.) A îngrămădi.
zăstí (a ~) (
reg.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. zăstésc,
imperf. 3
sg. zăsteá
conj. prez. 3 să zăsteáscă
zăstí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăstésc, imperf. 3 sg. zăsteá; conj. prez. 3 sg. și pl. zăsteáscă zăstésc v. tr. (var. din zăstăvesc, ca uluĭesc față de lovesc). Est. Astup pin prea multe lucrurĭ puse unele peste altele: o cămară zăstită de cĭuveĭe. Pun lucrurĭ claĭe peste grămadă: a zăsti niște lăzĭ într’o odaĭe. Ĭezesc. V.
zăhăĭesc, zăletesc, zăpresc, zătonesc, gîmbosesc. Zăstit dex online | sinonim
Zăstit definitie
Intrare: zăsti
zăsti conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv