14 definiții pentru zăpci
zátcă sf [At: HEM 1758/2 / V: zadcă, zapcă, zât~, zet~ / Pl: ~tce și (reg) zắtci / E: bg задка] 1 (Pop; la războiul de țesut) Vergea de lemn care se introduce într-unul din capetele sulului dinapoi pentru a-l putea învârti, astfel ca urzeala să stea întinsă tot timpul Si: (pop) slobozitor. 2 (Reg) Unealtă de tors nedefinită mai îndeaproape. 3 (Reg) Bucată de lemn cu care poți azvârli. 4 (Fam; îf zâtcă) Nas. ZÁTCĂ s. v. întinzător, întorcător, slobozitor. ZÁPCĂ, zăpci,
s. f. (Banat,
Olt.;
Var.) Zatcă. (
cf. zatcă)
zátcă (zắtci), s. f. – Întinzător al urzelii. –
Var. zapcă. Origine incertă; negreșit provenind în ultimă instanță din
sl. zadĭ „înapoi”. În Banat și
Olt. ZÁTCĂ, zătci,
s. f. (Banat,
Olt.; La războaiele de țesut) Ansamblul firelor de urzeală din planul orizontal. (prob. din
sl. zadĩ = înapoi)
zatcă f. Tr. (și Oltenia) întinzătorul pânzei țesute. [Origină necunoscută].
zăpcì v. od. a executa pe cale administrativă, a asupri cu dări (vorbind de zapcii): să nu ne mai zăpcească NEGR. [Tras din zapciu].
2) zapciésc1 v. tr. (d. zapciŭ). Fam. Execut aspru ca să plătească. V. intr. Trăĭesc ca zapciŭ.[1]
zátcă f., pl. e și zătcĭ (vsl. *zadka, d. zadĭ, înapoĭ, V.
zadie și
nazat). Vest. Întinzător, crivea, bățu cu care pînza țesută se strînge pe sulu din ainte. – Și
zapcă (ca dutcă, dupcă). V.
răzuș. zatcă s. v. ÎNTINZĂTOR. ÎNTORCĂTOR. SLOBOZITOR. Zăpci dex online | sinonim
Zăpci definitie
Intrare: zăpci
zăpci verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv