zăngănitor definitie

17 definiții pentru zăngănitor

ZĂNGĂNITÓR, -OÁRE, zăngănitori, -oare, adj. Care zăngănește; zornăitor. [Var.: zinghenitór, -oáre, zângănitór, -oáre adj.] – Zăngăni + suf. -tor.
ZÂNGĂNITÓR, -OÁRE adj. v. zăngănitor.
ZINGHENITÓR, -OÁRE, adj. v. zăngănitor.
ZĂNGĂNITÓR, -OÁRE, zăngănitori, -oare, adj. Care zăngănește; zornăitor. [Var.: zinghenitór, -oáre, zângănitór, -oáre adj.] – Zăngăni + suf. -tor.
ZÂNGĂNITÓR, -OÁRE adj. v. zăngănitor.
ZINGHENITÓR, -OÁRE, adj. v. zăngănitor.
ZĂNGĂNITÓR, -OÁRE, zăngănitori, -oare, adj. Care zăngănește; zornăitor. – Variante: zîngănitór, -oáre, zinghenitór, -oáre (ALECSANDRI, P. P. 114) adj.
ZINGHENITÓR, -OÁRE adj. v. zăngănitor.
ZÎNGĂNITÓR, -OÁRE adj. V. zăngănitor.
ZĂNGĂNITÓR, -OÁRE, zăngănitori, -oare, adj. Care zăngănește; zornăitor. [Var.: zângănitór, -oáre, zinghenitór, -oáre adj.] – Din zăngăni + sif -(i)tor.
ZÂNGĂNITÓR, -OÁRE adj. v. zăngănitor.
ZINGHENITÓR, -OÁRE adj. v. zăngănitor.
zăngănitór adj. m., pl. zăngănitóri; f. sg. și pl. zăngănitoáre
zăngănitór adj. m., pl. zăngănitóri; f. sg. și pl. zăngănitoáre
ZĂNGĂNITÓR adj. v. zornăitor.
ZĂNGĂNITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care zăngănește; care produce zăngănituri; zornăitor; zuruitor; zdrăngănitor. /a zăngăni + suf. ~tor
ZĂNGĂNITOR adj. zornăitor, zuruitor. (O grămadă de galbeni ~.)

zăngănitor dex

Intrare: zăngănitor
zinghenitor adjectiv
zângănitor adjectiv
zăngănitor adjectiv