Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru z─âmislire

Z─éMISL├Ź, z─âmislesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A concepe f─âtul; a procrea, a face pui, a na╚Öte. 2. Refl. A lua fiin╚Ť─â, a se na╚Öte, a se ├«ntrupa. 3. Tranz. ╚Öi refl. Fig. A (se) crea, a (se) produce; a (se) forma, a (se) ├«nfiripa. ÔÇô Din sl. zamysliti.
Z─éMISL├ŹRE, z─âmisliri, s. f. (Pop.) Ac╚Ťiunea de a (se) z─âmisli; concepere; na╚Ötere, reproducere, ├«nmul╚Ťire. ÔÇô V. z─âmisli.
Z─éMISL├Ź, z─âmislesc, vb. IV. (├Änv. ╚Öi reg.) 1. Tranz. A concepe f─âtul; a procrea, a face pui, a na╚Öte. 2. Refl. A lua fiin╚Ť─â, a se na╚Öte, a se ├«ntrupa. 3. Tranz. ╚Öi refl. Fig. A (se) crea, a (se) produce; a (se) forma, a (se) ├«nfiripa. ÔÇô Din sl. zamysliti.
Z─éMISL├ŹRE, z─âmisliri, s. f. (├Änv. ╚Öi reg.) Ac╚Ťiunea de a (se) z─âmisli; concepere; na╚Ötere, reproducere, ├«nmul╚Ťire. ÔÇô V. z─âmisli.
Z─éMISL├Ź, z─âmislesc, vb. IV. (├Änvechit ╚Öi arhaizant) 1. Tranz. A concepe f─âtul. Pe urma╚Öul meu... nu-l voi z─âmisli p├«n─â n-ei fi preg─âtit s─â domne╚Öti ├«n locul lui. DELAVRANCEA, O. II 93. ╚śi-i puse numele Pip─âru╚Ö Petru, c─âci dintr-un fir de piper era z─âmislit. RETEGANUL, P. V 27. Tu nu e╚Öti a lui fiic─â; pre tine Mnemosina Te-a z─âmislit ├«n s├«nu-i cu cine ╚Ötie cine. NEGRUZZI, S. II 215. 2. Refl. A se na╚Öte, a se ├«ntrupa, a lua fiin╚Ť─â. Bog─âta╚Öi ce cu piciorul da╚Ťi la inimi ├«n gunoi... N-am cu voi nici un amestec, c─âci ├«n lume de-a╚Ťi tr─âit Este o satir─â-ntreag─â faptul c─â v-a╚Ťi z─âmislit, MACEDONSKI, O. I 97. ÔŚŐ Intranz. Se uit─â la boierii pre carii el i-a ├«n─âl╚Ťat ╚Öi i-a ├«mbog─â╚Ťit; prevede vrajba, neunirea, nesa╚Ťiul ╚Öi tr─âdarea z─âmislind ├«n inimile lor. NEGRUZZI, S. I 272. 3. Tranz. Fig. A crea, a produce; a forma, a ├«nfiripa. Tresare-un g├«nd ╚Öi moare-o simfonie Din c├«ntecul cel z─âmislit de mult. GOGA, C. P. 141. S─âr─âcia prin ea ├«ns─â╚Öi are tendin╚Ťa de a z─âmisli sentimentele ╚Öi caracterele de care am vorbit. GHEREA, ST. CR. III 77. Precum vremea ├«nchis─â z─âmisle╚Öte visuri sp─âim├«ntoase, a╚Öa poate c─â oi fi av├«nd ╚Öi eu peri r─âi ╚Öi te ├«n╚Öal─â p─ârerile. ISPIRESCU, L. 288. ÔŚŐ (Rar, cu privire la obiecte concrete) Oleana ridica de pe fereastr─â paianjini╚Öul perdelei ╚Öi pe trandafirii pe care ├«i z─âmislea ├«n gherghef l─âsa ╚Öi mai ad├«nc obraji de trandafiri. GALACTION, O. I 70. ÔŚŐ Refl. F─âr─â ├«ndoial─â c─â ├«n capul lui N─âstase Bl├«ndu se z─âmislise un g├«nd mare. SADOVEANU, O. VI 353. Atunci, ├«nfrico╚Öata ar─âtare pe care maica Rahila o a╚Ötepta se z─âmisli sub larg─â undire a dimine╚Ťii. GALACTION, O. I 322. C─âci vecinicia ce nu-ncepe ╚Öi nu sf├«r╚Öe╚Öle niciodat─â Se z─âmisle╚Öte-n toat─â clipa printr-o zidire ne├«ncetat─â. MACEDONSKI, O. I 230.
Z─éMISL├ŹRE, z─âmisliri, s. f. (├Änvechit ╚Öi arhaizant) Ac╚Ťiunea de a z─âmisli; concepere; reproducere, ├«nmul╚Ťire, na╚Ötere. E oare indiferent dac─â muma omului, p├«n─â la z─âmislire ╚Öi dup─â ea, a tr─âit ├«n aer curat, ├«n bel╚Öug, iubind pe b─ârbatul s─âu, ori a tr─âit ├«n societatea capitalista ca proletar─â, lucr├«nd 16 ore pe zi ├«n mine de c─ârbuni...? GHEREA, ST. CR. II 17. Dobitoace toate... C─âtr─â z─âmisliri ╚Öi cre╚Öteri se v─âd din fire silite. CONACHI, P. 295. Fig. Iubire, sete de via╚Ť─â. Tu faci s─â circule ├«n lume Puterea ta de z─âmislire ╚śi miliardele de forme De-a lungul vremii s─â se-n╚Öire. VLAHU╚Ü─é, O. A. I 59.
Z─éMISL├Ź, z─âmislesc, vb. IV. (├Änv. ╚Öi arh.) 1. Tranz. A concepe f─âtul; a procrea, a face pui, a na╚Öte. 2. Refl. A lua fiin╚Ť─â, a se na╚Öte, a se ├«ntrupa. 3. Tranz. ╚Öi refl. Fig. A (se) crea, a (se) produce; a (se) forma, a (se) ├«nfiripa. ÔÇô Slav (v. sl. zamysliti).
Z─éMISL├ŹRE, z─âmisliri, s. f. (├Änv. ╚Öi arh.) Ac╚Ťiunea de a (se) z─âmisli; concepere; na╚Ötere, reproducere, ├«nmul╚Ťire.
z─âmisl├ş (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. z─âmisl├ęsc, imperf. 3 sg. z─âmisle├í; conj. prez. 3 s─â z─âmisle├ísc─â
z─âmisl├şre (pop.) s. f., g.-d. art. z─âmisl├şrii; pl. z─âmisl├şri
z─âmisl├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. z─âmisl├ęsc, imperf. 3 sg. z─âmisle├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. z─âmisle├ísc─â
z─âmisl├şre s. f., g.-d. art. z─âmisl├şrii; pl. z─âmisl├şri
Z─éMISL├Ź vb. (BIOL.) a concepe, (├«nv.) a na╚Öte. (Un b─ârbat care poate ~.)
Z─éMISL├Ź vb. v. afla, concepe, crea, descoperi, elabora, face, g─âsi, g├óndi, imagina, inventa, na╚Öte, n─âscoci, pl─ânui, pl─âsmui, procrea, proiecta, realiza, scorni.
Z─éMISL├ŹRE s. v. concepere, concep╚Ťie, na╚Ötere, parturi╚Ťie, procreare, procrea╚Ťie.
z─âmisl├ş (-l├ęsc, -├şt), vb. ÔÇô A concepe. Sl. zamysliti (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 468; Conev 59), cf. bg. zamislja se. ├Än sl. numai cu sensul de ÔÇ×a concepe cu minteaÔÇŁ; sensul de ÔÇ×a procrea, a r─âm├«ne ├«ns─ârcinat─âÔÇŁ, propriu rom., se datoreaz─â ne├«ndoielnic vechilor traduc─âtori, care d─âdeau cuv. rom. sensul dublu al gr. ¤â¤ů╬╗╬╗╬▒╬╝╬▓╬Č╬Ż╬Á╬╣╬Ż, lat. concipere (Tiktin).
A Z─éMISL├Ź ~├ęsc tranz. ├«nv. 1) A face s─â ia fiin╚Ť─â (prin fecundare). 2) A face s─â se z─âmisleasc─â. /<sl. zamysliti
A SE Z─éMISL├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) A ap─ârea pe lume; a c─âp─âta via╚Ť─â; a se na╚Öte. 2) fig. A lua na╚Ötere; a se constitui; a se forma; a ap─ârea. /<sl. zamysliti
z─âmisl├Č v. 1. a concepe: vei z─âmisli ├«n p├óntece ╚Öi vei na╚Öte fiu (stil biblic); 2. fig. a na╚Öte: vremea ├«nchis─â z─âmisle╚Öte visuri sp─âim├óntoase ISP. [Slav. ZAMYSLITI, a cugeta, de unde a procrea; dela abstract la concret, procedare metaforic─â foarte rar─â (cf. invers concepe)].
z─âmislire f. 1. ac╚Ťiunea de a z─âmisli; 2. Z─âmislirea sf├óntului Ioan, s─ârb─âtoare ce cade pe ziua de 23 Septemvrie.
z─âmisl├ęsc v. tr. (vsl. za-mysl─şt─ş, ÔÇ×a cugetaÔÇŁ [d. mysl─ş, cugetare], de unde, pintrÔÇÖo rar─â metafor─â de la abstract la concret, ÔÇ×a concepeÔÇŁ p. ÔÇ×a na╚ÖteÔÇŁ. Cp. cu concep). Concep: a z─âmisli un g├«nd (Rar). Concep (p. a na╚Öte): a z─âmisli un prunc.
z─âmislire f. Ac╚Ťiunea de a z─âmisli. Z─âmislirea sf├«ntulu─ş ─Čon, o s─ârb─âtoare la 23 Septembre.
ZĂMISLI vb. (BIOL.) a concepe, (înv.) a naște. (Un bărbat care poate ~.)
z─âmisli vb. v. AFLA. CONCEPE. CREA. DESCOPERI. ELABORA. FACE. G─éSI. G├ÄNDI. IMAGINA. INVENTA. NA╚śTE. N─éSCOCI. PL─éNUI. PL─éSMUI. PROCREA. PROIECTA. REALIZA. SCORNI.
z─âmislire s. v. CONCEPERE. CONCEP╚ÜIE. NA╚śTERE. PARTURI╚ÜIE. PROCREARE. PROCREA╚ÜIE.
z─âmisl├şre, z─âmisliri s. f. Concepere, na╚Ötere. ÔŚŐ Neprih─ânita z─âmislire = dogm─â a Bis. catolice formulat─â de papa Pius IX la 8 decembrie 1854 ╚Öi reluat─â de Conciliul Vatican II ├«n 1964 (Immaculata conceptio), potrivit c─âreia Fecioara Maria a fost z─âmislit─â ╚Öi s-a n─âscut f─âr─â p─âcatul str─âmo╚Öesc. ÔÇô Din z─âmisli.

Z─âmislire dex online | sinonim

Z─âmislire definitie

Intrare: z─âmisli
z─âmisli verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: z─âmislire
z─âmislire substantiv feminin