zămentire definitie

2 intrări

5 definiții pentru zămentire

ZĂMINTÍ vb. v. amesteca, încâlci, încurca.
ZĂMINTÍ, zămintésc, vb. IV. Tranz. (Înv., Mold.) A amesteca, a încurca. (din sl. zamęntiti, cf. sŭmęntiti > sminti; cf. pol. zamęcić, slovac. zametiti)
zămintí (-tésc, -ít), vb. – A amesteca, a încurca. Sl. *zamętiti, cf. sŭmętiti › sminti, și pol. zamęcić, slov. zametiti. – Der. zăminteală (var. zămintitură), s. f. (amestec, talmeș-balmeș), înv.
zămintésc v. tr. (pol. zamacić și -cać, a turbura, compus ca și vsl. ῾sŭ-montiti, rom. a sminti). Cant. Amestec, învălmășesc. – Și zămentesc.
zăminti vb. v. AMESTECA. ÎNCÎLCI. ÎNCURCA.

zămentire dex

Intrare: zămentire
zămentire infinitiv lung
Intrare: zăminti
zăminti conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
zămenti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv