Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru z─âd─ârnicire

zadarnic├ş v vz z─âd─ârnici
Z─éD─éRNIC├Ź, z─âd─ârnicesc, vb. IV. Tranz. A face s─â nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. ÔÇô Din zadarnic.
Z─éD─éRNIC├ŹRE, z─âd─ârniciri, s. f. Ac╚Ťiunea de a z─âd─ârnici ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. z─âd─ârnici.
Z─éD─éRNIC├Ź, z─âd─ârnicesc, vb. IV. Tranz. A face s─â nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. ÔÇô Din zadarnic.
Z─éD─éRNIC├ŹRE, z─âd─ârniciri, s. f. Ac╚Ťiunea de a z─âd─ârnici ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. z─âd─ârnici.
Z─éD─éRNIC├Ź, z─âd─ârnicesc, vb. IV. Tranz. A dejuca (un plan, o uneltire), a pune piedici, a face s─â nu se realizeze. V. sabota. Func╚Ťiunea mea cea nou─â a z─âd─ârnicit totul, ├«mpotriva a╚Ötept─ârii tuturor. GALACTION, O. I 27. Stare╚Ť cere pe domni╚Ťa. ÔÇô De-asta nu m─â tem. S-o cear─â C├«t o vrea. Am eu mijlocul care va z─âd─ârnici Toat─â uneltirea. DAVILA, V. V. 80. Dar rug─âciunea lor a fost z─âd─ârnicit─â ╚śi ploaia cea pornit─â De un r─âcoare v├«nt Se vars─â pre p─âm├«nt. DONICI, F. 56.
Z─éD─éRNIC├ŹRE, z─âd─ârniciri, s. f. Ac╚Ťiunea de a z─âd─ârnici (sau de a fi z─âd─ârnicit); ├«mpiedicare (a unei realiz─âri), dejucare. Uit─â c─â z─âd─ârnicirea Unor vise nencetate biat─â inim─â mi-a rupt. EFTlMIU, ├Ä. 108. P─âturic─â... vedea in aceast─â atitudine z─âd─ârnicirea viselor sale cele ambi╚Ťioase. FILIMON, C. 278.
Z─éD─éRNIC├Ź, z─âd─ârnicesc, vb. IV. Tranz. A face s─â nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. ÔÇô Din zadarnic.
Z─éD─éRNIC├ŹRE s. f. Ac╚Ťiunea de a z─âd─ârnici.
z─âd─ârnici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. z─âd─ârnic├ęsc, imperf. 3 sg. z─âd─ârnice├í; conj. prez. 3 s─â z─âd─ârnice├ísc─â
z─âd─ârnic├şre s. f., g.-d. art. z─âd─ârnic├şrii; pl. z─âd─ârnic├şri
z─âd─ârnic├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. z─âd─ârnic├ęsc, imperf. 3 sg. z─âd─ârnice├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. z─âd─ârnice├ísc─â
z─âd─ârnic├şre s. f., g.-d. art. z─âd─ârnic├şrii; pl. z─âd─ârnic├şri
Z─éD─éRNIC├Ź vb. 1. a dejuca, a ├«mpiedica, a strica. (Le-a ~ toate planurile du╚Öm─ânoase.) 2. v. anihila.
Z─éD─éRNIC├ŹRE s. 1. dejucare, ├«mpiedicare. (~ uneltirilor cuiva.) 2. v. anihilare.
A z─âd─ârnici Ôëá a stimula
A Z─éD─éRNIC├Ź ~├ęsc tranz. (ac╚Ťiuni, planuri etc.) A face s─â e╚Öueze; a face s─â devin─â zadarnic; a ├«mpiedica; a dejuca; a contracara. /Din zadarnic
z─âd─ârnic├Č v. a face iluzoriu, a dejuca.
z─âd─ârnic├ęsc v. tr. (d. z─âd─ârnic). Fac s─â fie zadarnic, dejoc: a z─âd─ârnici planurile cu─şva.
ZĂDĂRNICI vb. 1. a dejuca, a împiedica, a strica. (Le-a ~ toate planurile.) 2. a anihila, a anula, a contracara, a împiedica, a neutraliza. (A ~ efectele nefaste ale...)
ZĂDĂRNICIRE s. 1. dejucare, împiedicare. (~ uneltirilor cuiva.) 2. anihilare, anulare, contracarare, împiedicare, neutralizare. (~ efectelor negative ale...)

Z─âd─ârnicire dex online | sinonim

Z─âd─ârnicire definitie

Intrare: z─âd─ârnici
z─âd─ârnici conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
Intrare: z─âd─ârnicire
z─âd─ârnicire substantiv feminin