zăbrelire definitie

2 intrări

8 definiții pentru zăbrelire

ZĂBRELÍ, zăbrelesc, vb. IV. Tranz. A pune zăbrele (la o fereastră, la o ușă etc.). – Din zăbrea.
ZĂBRELÍ, zăbrelesc, vb. IV. Tranz. A pune zăbrele (la o fereastră, la o ușă etc.). – Din zăbrea.
ZĂBRELÍ, zăbrelesc, vb. IV. Tranz. A pune zăbrele (la o fereastră, la o ușă etc.). (Metaforic) Era o poartă veche... Prinsă doar în balamaua de jos, se răsucea jalnic în afară zăbrelind trotuarul cu umbre ciudate. GALAN, B. I 23.
ZĂBRELÍ, zăbrelesc, vb. IV. Tranz. A pune zăbrele (la o fereastră, la o ușă etc.). – Din zăbrele (pl. lui zăbrea).
zăbrelí (a ~) (ză-bre-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăbrelésc, imperf. 3 sg. zăbreleá conj. prez. 3 să zăbreleáscă
zăbrelí vb. (sil. -bre-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăbrelésc, imperf. 3 sg. zăbreleá; conj. prez. 3 sg. și pl. zăbreleáscă
A ZĂBRELÍ ~ésc tranz. (ferestre, uși) A prevedea cu zăbrele. /Din zăbrea
zăbreléz și -ésc v. tr. Pun zăbrele: a zăbrela o fereastră (-esc la Rebr. 140). – Și înz-.

zăbrelire dex

Intrare: zăbreli
zăbreli conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
  • silabisire: ză-bre-li
zăbrela verb tranzitiv conjugarea a II-a grupa I
Intrare: zăbrelire
zăbrelire infinitiv lung