Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru xilofon

XILOF├ôN, xilofoane, s. n. Instrument muzical de percu╚Ťie, alc─âtuit dintr-un sistem de pl─âci de lemn acordate diferit, care vibreaz─â ╚Öi emit sunete c├ónd sunt lovite cu ni╚Öte cioc─ânele de lemn, de sticl─â sau de metal. ÔÇô Din fr. xylophone.
XILOF├ôN, xilofoane, s. n. Instrument muzical de percu╚Ťie, alc─âtuit dintr-un sistem de pl─âci de lemn acordate diferit, care vibreaz─â ╚Öi emit sunete c├ónd sunt lovite cu ni╚Öte cioc─ânele de lemn, de sticl─â sau de metal. ÔÇô Din fr. xylophone.
XILOF├ôN, xilofoane, s. n. Instrument muzical de percu╚Ťie, alc─âtuit dintr-un sistem de pl─âci de lemn acordate diferit ╚Öi care r─âsun─â c├«nd s├«nt lovite cu ni╚Öte cioc─âna╚Öe de lemn.
XILOF├ôN, xilofoane, s. n. Instrument muzical de percu╚Ťie, alc─âtuit dintr-un sistem de pl─âci de lemn, acordate diferit, care r─âsun─â c├ónd sunt lovite cu ni╚Öte cioc─âna╚Öe de lemn. ÔÇô Fr. xylophone.
xilofón s. n., pl. xilofoáne
xilofón s. n., pl. xilofoáne
XILOF├ôN s.n. Instrument muzical de percu╚Ťie format din lamele de lemn, diferite ca dimensiuni ╚Öi esen╚Ť─â, care se lovesc cu dou─â baghete de lemn. [< fr., engl. xylophone, cf. gr. xylon ÔÇô lemn, phone ÔÇô sunet].
XILOF├ôN s. n. instrument muzical de percu╚Ťie din lamele de lemn, diferite ca dimensiuni ╚Öi esen╚Ť─â, care se lovesc cu dou─â baghete (cioc─ânele) de lemn, de sticl─â sau de metal. (< fr. xylophone)
XILOF├ôN ~o├íne n. Instrument muzical de percu╚Ťie, const├ónd dintr-un sistem de pl─âci de lemn, diferit acordate, care emit sunete c├ónd sunt lovite cu dou─â cioc─ânele. /<fr. xylophone
xilofon n. instrument de muzic─â compus din buc─â╚Ťi de lemn (de diferite dimensiuni ╚Öi de esen╚Ťe diferite) pe cari se bate cu un cioc─ânel.
*xilof├│n n., pl. oane (d. vgr. x├Żlon, lemn, ╚Öi phon├ę, voce). Numire improprie pin care se ├«n╚Ťelege un mic plan compus din do┼ş─â lemne cu 10-15 buc─â╚Ťele de metal sonor care, c├«nd le izbe╚Öt─ş, scot sunetele game─ş.
xilofon (it. xilofono; fr., engl. xylophone; germ. Xylophon), instrument de percu╚Ťie idiofon originar din Indonezia ╚Öi din arhipelagurile ├«nvecinate. Este cunoscut de mult timp ╚Öi ├«n India, iar ├«n China a p─âtruns abia la sf├ór╚Öitul sec. 18. Este un instr. foarte r─âsp├óndit ├«n Africa, unde, la ├«nceput, c├óntau la el numai femeile. ├Än America a fost introdus de sclavii negri (originari din Africa) ╚Öi utilizat ├«n muzica de jazz*. ├Än Europa existen╚Ťa lui a fost semnalat─â prin sec. 16. ├Än sec. 19 se perfec╚Ťioneaz─â ╚Öi este introdus ├«n orch. simf. de c─âtre Saint-Sa├źns prin piesa sa Dans macabru (1875). Desigur forma sa actual─â este rezultatul unei evolu╚Ťii ├«ndelungate. La ├«nceput se a╚Öezau c├óteva pl─âci dintr-un lemn oarecare, de m─ârimi diferite, pe p─âm├ónt, pe un singur r├ónd. Ulterior s-a c─âutat un lemn cu sonoritate bun─â, iar sub pl─âci s-au s─âpat ├«n p─âm├ónt mici cavit─â╚Ťi (a╚Öa a ap─ârut forma primitiv─â a cutiei de rezonan╚Ť─â*). Se presupune c─â num─ârul pl─âcilor nu a fost egal de la un continent la altul sau de la un stat la altul. Chiar ╚Öi acum, num─ârul pl─âcilor difer─â de la un tip la altul; ceea ce este comun tuturor tipurilor de x., este lemnul de palisandru din care se fabric─â pl─âcile ╚Öi cele dou─â cioc─ânele [baghete (2)] cu care se lovesc pl─âcile. X. trapezoidal. Acest tip de x. are 42 de pl─âci distribuite pe patru r├ónduri ├«n form─â trapezoidal─â. Suprafa╚Ťa pl─âcilor este semicilindric─â, iar baza plat─â. Ele se a╚Öeaz─â pe paie de orez, care formeaz─â un strat rezonator, cre├ónd ╚Öi un spa╚Ťiu sub pl─âci (cutia de rezonan╚Ť─â). Pentru a u╚Öura pozi╚Ťiile de execu╚Ťie ale instrumentistului, unele note (do, do diez ╚Öi fa) sunt reprezentate prin pl─âci duble. Ambitusul (1) x. trapezoidal este de trei octave*. Notele scrise numai ├«n cheia* sol sun─â cu o octav─â mai sus. ├Än ultimul timp, ├«n orch. simf. ╚Öi-a f─âcut apari╚Ťia un nou tip de x. trapezoidal, ale c─ârui pl─âci (├«n num─âr de 37) sunt distribuite pe dou─â r├ónduri, asem─ân─âtor cu claviatura* pianului* (pe un r├ónd sunt sunetele diatonice*, iar pe alt r├ónd sunetele cromatice*). Acest tip are ╚Öanse mari de a scoate din uz x. cu patru r├ónduri de pl─âci deoarece faciliteaz─â foarte mult tehnica instr. Ambitusul este tot de trei octave. X. cu claviatur─â. La acest tip de x. cioc─ânelele sunt ├«nlocuite cu un mecanism comandat de o claviatur─â. Fa╚Ť─â de celelalte tipuri de x. cu claviatur─â are avantajul c─â poate executa acorduri* placate de trei sau mai multe sunete, dar ╚Öi dezavantajul de a nu executa tremolo*-ul, efect specific ╚Öi de mare efect al x. cu cioc─ânele. X. model Deagan, tip de x. construit ├«n S.U.A. Pl─âcile din lemn de palisandru sunt a╚Öezate pe un tub metalic, care d─â sunetului o rezonan╚Ť─â (1) mai plin─â, mai rotund─â. Puccini ├«l folose╚Öte ├«n opera Turandot, numindu-l x. bas (ambitusul acestui instr. se prelunge╚Öte cu o octav─â ├«n registrul (I) grav fa╚Ť─â de tipurile trapezoidale ÔÇô deci are un ambitus de patru octave). Este singurul xilofon pentru care se scrie ├«n dou─â chei (fa* ╚Öi sol). Trogxilofon (< germ. Trogxilophon, de la Trog ÔÇ×albie, jgheabÔÇŁ). Prin anul 1930, Karl Maendler a construit acest nou tip de x. Pl─âcile de palisandru sunt distribuite pe dou─â r├ónduri ╚Öi a╚Öezate pe un tub metalic pentru a m─âri rezonan╚Ťa sunetului. Trogxilofonul are dou─â tipuri: sopran ╚Öi alto.
XILO- ÔÇ×lemn, copac, p─âdure; lemnos, lignificatÔÇŁ. ÔŚŐ gr. xylon ÔÇ×lemn, p─âdureÔÇŁ > fr. xylo-, germ. id., engl. id., it. xilo- > rom. xilo-. Ôľí ~carp (v. -carp), s. n., fruct uscat de p─âdure; ~crom (v. -crom), s. m., ansamblu de pigmen╚Ťi taninici din lemn; ~fag (v. -fag), adj., 1. (Despre ciuperci) Care atac─â lemnul copacilor. 2. (Despre insecte) Care sap─â galerii ├«n lemn, hr─ânindu-se cu acesta; ~fagie (v. -fagie), s. f., ac╚Ťiune a insectelor xilofage; ~fil (v. -fil1), adj., (despre organisme) care cre╚Öte pe ramurile plantelor moarte; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante lemnoase, cuprinz├«nd arbori, arbu╚Öti ╚Öi subarbu╚Öti; ~fon (v. -fon), s. n., instrument muzical format din lamele de lemn; ~gen (v. -gen1), adj., care genereaz─â ╚Ťesut lemnos; ~graf (v. -graf), s. m., gravor ├«n lemn; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Gravur─â ├«n lemn. 2. Procedeu de imprimare cu tipare s─âpate ├«n lemn; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., cli╚Öeu tipografic ├«n lemn; ~id (v. -id), adj., cu o structur─â asem─ân─âtoare cu aceea a lemnului; ~latrie (v. -latrie), s. f., cult al zeilor de lemn; ~lit (v. -lit1), s. n., lemn fosilizat; ~litografie (v. lito-, v. -grafie), s. f., procedeu tipografic la care cli╚Öeele se realizeaz─â pe pl─âci de lemn acoperite cu un strat de calcar; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu studiul lemnului; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument cu care se m─âsoar─â cubajul lemnelor; ~riz (v. -riz), adj., cu r─âd─âcini lignificate; ~strom─â (v. -strom─â), s. f., miceliu al ciupercilor xilofage, dezvoltat ├«n interiorul ╚Ťesutului lemnos; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratament medical pe baza unor variet─â╚Ťi de lemn; ~tipie (v. -tipie), s. f., tipar cu litere de lemn; ~tomie (v. -tomie), s. f., studiu microscopic ╚Öi anatomic al ╚Ťesuturilor lemnoase apar╚Ťin├«nd plantelor fosile sau actuale.

Xilofon dex online | sinonim

Xilofon definitie

Intrare: xilofon
xilofon substantiv neutru