Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru xeroz─â

XER├ôZ─é, xeroze, s. f. Boal─â de ochi caracterizat─â prin uscarea ╚Öi contractarea conjunctivei, prin dispari╚Ťia secre╚Ťiei lacrimale ╚Öi opacifierea corneei, care, ├«n unele cazuri, devine alb─â; xeroftalmie. ÔÇô Din fr. x├ęrose.
XER├ôZ─é, xeroze, s. f. Boal─â de ochi caracterizat─â prin uscarea ╚Öi contractarea conjunctivei, prin dispari╚Ťia secre╚Ťiei lacrimale ╚Öi opacifierea corneii, care, ├«n unele cazuri, devine alb─â; xeroftalmie. ÔÇô Din fr. x├ęrose.
xer├│z─â s. f., g.-d. art. xer├│zei; pl. xer├│ze
xer├│z─â s. f., g.-d. art. xer├│zei; pl. xer├│ze
XERÓZĂ s. v. asteatoză, xeroftalmie.
XERO- Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia ÔÇ×uscatÔÇŁ, ÔÇ×aridÔÇŁ, ÔÇ×usc─âciuneÔÇŁ. [< fr. x├ęro-, it. xero-, cf. gr. xeros].
XER├ôZ─é s.f. (Med.) Uscare a pielii datorit─â unei secre╚Ťii sebacee insuficiente; asteatoz─â. [< fr. x├ęrose, cf. gr. xerosis].
XER- elem. v. xero-.
-XÉRĂ elem. v. xero-.
XERO-, xer-, -x├ęr─â, -xer├│z─â, elem. ÔÇ×Uscat, usc─âciune, ariditateÔÇŁ. (din fr. x├ęr/o/-, -x├ęra, -x├ęrose, cf. gr. xeros, xerosis)
-XERÓZĂ2 elem. v. xero-.
XER├ôZ─é ~e f. Boal─â de ochi caracterizat─â prin uscarea ╚Öi retrac╚Ťia conjunctivei, prin dispari╚Ťia secre╚Ťiei lacrimale ╚Öi opacifierea corneei. /<fr. x├ęrose
XEROZ─é s. (MED.) xeroftalmie.
XER-, v. XERO-. Ôľí ~oftalmie (v. -oftalmie), s. f., uscare a corneei ╚Öi a conjunctivei.
-XER─é ÔÇ×uscare, distrugereÔÇŁ. ÔŚŐ gr. xeros ÔÇ×uscat, aridÔÇŁ > fr. -x├ęro, germ. id., engl. id. > rom. -xer─â.
XERO- ÔÇ×uscare, ariditate; sec, arid, de╚ÖertieÔÇŁ. ÔŚŐ gr. xeros ÔÇ×dur, arid, secÔÇŁ > fr. x├ęro-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. xero-. Ôľí ~bole (v. -bol), s. f. pl., plante anemocore sau dinamocore care ├«╚Öi r─âsp├«ndesc semin╚Ťele prin expulzare dup─â cr─âparea carpelelor uscate; ~carp (v. -carp), adj., cu fructe uscate; sin. xerocarpic; ~cazie (~chazie) (v. -cazie), s. f., r─âsp├«ndire a semin╚Ťelor prin uscarea ╚Öi ruperea pericarpului fructelor; ~cheilie (v. -cheilie), s. f., uscare a buzelor; ~cleistogamie (v. cleisto-, v. -gamie), s. f., cleistogamie ├«n condi╚Ťii de usc─âciune extrem─â; ~dermie (v. -dermie) s. f., boal─â congenital─â caracterizat─â prin usc─âciunea ╚Öi descuamarea pielii; ~fag (v. -fag), adj., care se hr─âne╚Öte cu alimente uscate; ~fagie (v. -fagie), s. f., regim alimentar bazat pe alimente uscate, seci; ~fil (v. -fil1), adj., (despre plante) care cre╚Öte pe terenuri uscate; ~filie (v. -filie1), adj., proprietate a organismelor xerofile; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., (plante) care cresc pe locuri aride; ~fitic (v. -fitic), adj., adaptat la condi╚Ťii de sol cu umiditate sc─âzut─â; ~fob (v. -fob), adj., (despre plante) care nu poate tr─âi ├«n ╚Ťinuturi secetoase; ~geofite (v. -geo-, v. -fit), s. f. pl., 1. Plante la care stadiul de repaus biologic corespunde cu perioada de usc─âciune. 2. Plante care ├«n perioada de usc─âciune persist─â prin organele lor subterane; ~graf (v. -graf), s. n., aparat folosit ├«n xerografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu de tipar la care se folose╚Öte o pulbere ├«nc─ârcat─â cu electricitate static─â; ~helofite (v. helo-1, v. -fit), s. f. pl., plante de mla╚Ötini caracterizate prin transpira╚Ťie pronun╚Ťat─â; ~higrobionte (v. higro-, v. -biont), s. f. pl., plante care nu pot suporta vreme ├«ndelungat─â lipsa apei; ~menie (v. -menie), s. f., apari╚Ťie a simptomelor organice ale perioadei menstruale, f─âr─â menstrua╚Ťie; ~morf (v. -morf), adj., (despre plante) adaptat la secet─â; ~morfie (v. -morfie), s. f., totalitate a adapt─ârilor morfologice ale plantelor la condi╚Ťiile de usc─âciune; sin. xeromorfoz─â, xeromorfism; ~morfoz─â (v. -morfoz─â), s. f., xeromorfie*; ~poiofil (v. poio-, v. -fil1), adj., care cre╚Öte pe p─â╚Öuni uscate; ~poiofite (v. poio-, v. -fit), s. f. pl., plante erbacee spontane, f─âr─â valoare economic─â, adaptate s─â tr─âiasc─â ├«mpreun─â cu plantele cultivate; sin. buruieni; ~spori (v. -spor), s. m. pl., spori usca╚Ťi, disemina╚Ťi pe timp secetos; ~stomie (v. -stomie), s. f., uscare a mucoasei bucale; ~term (v. -term), adj., (despre plante) adaptat la un climat uscat ╚Öi cald; sin. xerotermic; ~termic (v. -termic), adj., xeroterm*; ~termofil (v. termo-, -v. -fil1), adj., (despre plante) care suport─â bine climatul uscat ╚Öi cald; ~termofite (v. termo-, v. -fit), s. f. pl., plante care cresc ├«n zonele cu climat cald ╚Öi uscat.
-XEROZ─é ÔÇ×usc─âciune, ariditateÔÇŁ. ÔŚŐ gr. xerosis ÔÇ×uscareÔÇŁ > fr. -x├ęrose, germ. id. > rom. -xeroz─â.

Xeroz─â dex online | sinonim

Xeroz─â definitie

Intrare: xer(o)-, -xer─â, -xeroz─â
xer
xeroz─â 2 suf.
xer─â
xero element de compunere prefix
Intrare: xeroz─â (afec╚Ťiune)
xeroz─â 1 s.f. substantiv feminin