Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1049750:

VĂLĂTUC s. 1. sul, trîmbă, val, (Olt. și Ban.) vig. (Un ~ de pînză.) 2. (AGRIC.) tăvălug, (reg.) tăvală, tăvălic, treierătoare, (prin Transilv. și Mold.) măngălău, (prin Ban.) rol. (Cu ~ se îndeasă solul semănat.)

Vălătuci dex online | sinonim

Vălătuci definitie