VÂRTECÚȘ s. n. v. vârticuș.

VÂRTICÚȘ, vârticușuri, s. n. (Rar) Vârtej (I 1). [Var.: vârtecúș s. n.] – Din [în]vârtecuș.

VÂRTECÚȘ s. n. v. vârticuș.

VÂRTICÚȘ, vârticușuri, s. n. Vârtej (I 1). [Var.: vârtecúș s. n.] – Din [în]vârtecuș.

VÎRTECÚȘ s. n. v. vîrticuș.

VÎRTICÚȘ, vîrticușuri, s. n. Bulboană, vîltoare, vîrtej. Și cît de limpede curgea pîrîul... Acolo, la punte... vîrticușul era negru. CAMILAR, N. I 409. – Variantă: vîrtecúș s. n.

vârticúș (rar) s. n., pl. vârticúșuri

vârticúș s. n., pl. vârticúșuri

VÂRTECÚȘ s. v. bulboacă, bulboană, ochi, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.

vârtecuș n. învârtire continuă. V. ineluș.

vîrtecuș s. v. BULBOACĂ. BULBOANĂ. OCHI. VALVÎRTEJ. VÎLTOARE. VÎRTEJ. VOLBURĂ.

vârticúș, vârticușuri, s.n. – (reg.) Vârtej de vânt (Grad, 2000). – Din (în)vârtecuș (DEX); cf. vârtej, vârti – vârteșug, prin metateză (MDA).