Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru vulgar

VULG├üR, -─é, vulgari, -e, adj. 1. Ordinar, grosolan; josnic, mitoc─ânesc. 2. Lipsit de originalitate; comun, obi╚Önuit, banal. (Mat.) Logaritm vulgar = logaritm zecimal. 3. (├«nv.; despre limb─â) Vorbit de popor, popular. ÔŚŐ Limba latin─â vulgar─â = limba latin─â t├órzie, vorbit─â ├«n provinciile Imperiului Roman; latina popular─â. 4. Lipsit de suport ╚Ötiin╚Ťific; ne╚Ötiin╚Ťific. ÔÇô Din fr. vulgaire, lat. vulgaris.
VULG├üR, -─é, vulgari, -e, adj. 1. Ordinar, grosolan; josnic, mitoc─ânesc. 2. Lipsit de originalitate; comun, obi╚Önuit, banal. ÔŚŐ (Mat.) Logaritm vulgar = logaritm zecimal. 3. (├Änv.; despre limb─â) Vorbit de popor, popular. ÔŚŐ Limba latin─â vulgar─â = limba latin─â popular─â. 4. Lipsit de suport ╚Ötiin╚Ťific; ne╚Ötiin╚Ťific. Materialism vulgar. ÔÇô Din fr. vulgaire, lat. vulgaris.
VULG├üR, -─é, vulgari, -e, adj. 1. Ordinar, grosolan; josnic, mitoc─ânesc. Am fost ╚Öi eu de vreo c├«teva ori la bal mascat... E dezgust─âtor... E o ├«nghesuial─â vulgar─â... Un miros de corpuri n─âdu╚Öite. CAMIL PETRESCU, T. II 68. Directorul regreta c─â s-a cobor├«t s─â discute cu un om at├«t de vulgar. REBREANU, I. 13. 2. Lipsit de originalitate; comun, obi╚Önuit, banal. [Ilenu╚Ťa] gr─âbe╚Öte, fiindc─â o a╚Öteapt─â acas─â vulgare griji de gospod─ârie. C. PETRESCU, A. 459. Gherla╚Ö a ├«nceput s─â cunoasc─â... o glorie ieftin─â, vulgar─â ╚Öi lipsit─â de bani. SAHIA, N. 67. Compara╚Ťiunile lui Duiliu Zamfirescu... ies din cercul compara╚Ťiunilor vulgare. MACEDONSKI, O. IV 47. ÔŚŐ (Mat.) Logaritm vulgar = logaritm zecimal, v. zecimal. Se cere s─â calcul─âm logaritmul zecimal sau vulgar al lui. N. ALGEBRA 75. 3. (├Änvechit, despre limb─â) Vorbit de popor, popular. M─â condamni s─â-╚Ťi vorbesc ├«n limba vulgar─â a p─ârin╚Ťilor mei. ALECSANDRI, T. I 254. Nu ╚Ötiu, fi-va de to╚Ťi ├«n╚Ť─âles acest cuv├«nt, c─âci este vulgar. BUDAI-DELEANU, ╚Ü. 119. ÔŚŐ (├Änvechit) Limba latin─â vulgar─â = limba latin─â popular─â. 4. Lipsit de suport ╚Ötiin╚Ťific; ne╚Ötiin╚Ťific. Era o epoc─â f─âr─â nici un ideal, dedat─â unui materialism vulgar. GALACTION, O. I 337.
vulgár adj. m., pl. vulgári; f. vulgáră, pl. vulgáre
vulgár adj. m., pl. vulgári; f. sg. vulgáră, pl. vulgáre
VULGÁR adj. v. popular.
VULG├üR adj., s., adv. 1. adj., s. v. mitocan. 2. adj. v. mitoc─ânesc. 3. adv. v. mitoc─âne╚Öte. 4. v. popular. 5. adj. de╚Ö─ân╚Ťat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neru╚Öinat, obscen, pornografic, scabros, sc├órbos, trivial, (livr.) licen╚Ťios, (├«nv. ╚Öi pop.) sc├órnav, slobod, (reg.) porcotos, (fam.) de╚Öucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, ├«mb─âlat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O glum─â ~.)
Vulgar Ôëá delicat, elegant, fin, galant, gra╚Ťios, manierat, nobil, politicos, rafinat, select
VULG├üR, -─é adj. 1. Cunoscut de toat─â lumea; comun, obi╚Önuit, curent. ÔŚŐ Logaritm vulgar = logaritm a c─ârui baz─â este num─ârul 10; logaritm zecimal. 2. Ordinar, grosolan, trivial. ÔÖŽ (Despre limb─â) Vorbit de popor; popular. ÔŚŐ Limba latin─â vulgar─â = limba latin─â popular─â. 3. Lipsit de baz─â ╚Ötiin╚Ťific─â; ne╚Ötiin╚Ťific. ÔŚŐ Materialism vulgar = curent filozofic ap─ârut ├«n Germania pe la jum─âtatea sec. XIX, care, ├«n esen╚Ť─â, reduce ├«ntreaga realitate la materie, consider├ónd ╚Öi con╚Ötiin╚Ťa de natur─â material─â. // s.f. Denumire a limbii italiene, folosit─â mai ales ├«n epoca medieval─â ╚Öi medie. [< lat. vulgaris, cf. fr. vulgaire].
VULG├üR, -─é I. adj. 1. cunoscut de toat─â lumea; comun, obi╚Önuit, curent. 2. ordinar, grosolan, trivial. 3. latina ~─â = limba latin─â popular─â. 4. lipsit de baz─â ╚Ötiin╚Ťific─â; ne╚Ötiin╚Ťific. ÔÖŽ materialism ~ = curent filozofic ap─ârut ├«n Germania pe la jum─âtatea sec. XIX, care reduce ├«ntreaga realitate la materie, consider├ónd ╚Öi con╚Ötiin╚Ťa ca fiind de natur─â material─â. II. s. f. denumire a limbii italiene, ├«n epoca medieval─â ╚Öi medie. (< fr. vulgaire, lat. vulgaris)
VULG├üR ~─â (~i, ~e) 1) Care nu se deosebe╚Öte prin nimic; lipsit de originalitate; comun; obi╚Önuit; trivial; ordinar. 2) (despre persoane ╚Öi manifest─ârile lor) Care este lipsit de pudoare; f─âr─â decen╚Ť─â; indecent; scabros; trivial; obscen. 3): Latina ~─â limba latin─â vorbit─â; latina popular─â. /<lat. vulgaris, fr. vulgaire
vulgar a. 1. comun, primit ├«n genere; 2. trivial, josnic: om vulgar; 3. ce ╚Ťine de vulg: vorba-i trezia furia vulgar─â EM.
*vulg├ír, -─â adj. (lat. vulgaris). De vulg, trivial, comun, ordinar: maniere, vorbe vulgare. Comun, ordinar, nedistins, nec─şoplit, ignobil: o fa╚Ť─â cu tr─âs─âtur─ş vulgare. Adv. ├Än mod vulgar. V. popular.
vulgar adj. v. POPULAR.
VULGAR adj., s., adv. 1. adj., s. b─âd─âran, grosolan, mitocan, m├«rlan, m├«rl─ânoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, ╚Ť─âr─ânoi, ╚Ťoap─â, ╚Ťop├«rlan, (pop.) mocan, moc├«r╚Ťan, mod├«rlan, p─âdure╚Ť, r├«tan, ╚Ťop├«rc─â, (reg.) mocodan, mocof─ânos, mod├«rl─âu, modoran, mog├«ldan, necunosc─âtor, neg├«ndit, negreblat, (Mold.) ghiorlan, (Transilv.) grobian, (├«nv.) gros, (fig.) necioplit. (Un om ~.) 2. adj. b─âd─âr─ânesc, grosolan, mahalagesc, mitoc─ânesc, m├«rl─ânesc, mojic, mojicesc, nepoliticos, ordinar, ╚Ťopesc, ╚Ťop├«rl─ânesc, (rar) mojicos, (fig.) necioplit. (O comportare ~.) 3. adv. b─âd─âr─âne╚Öte, grosolan, mahalage╚Öte, mitoc─âne╚Öte, m├«rl─âne╚Öte, mojice╚Öte, ordinar, ╚Ť─âr─âne╚Öte. (S-a purtat ~.) 4. adj. de╚Ö─ân╚Ťat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neru╚Öinat, obscen, pornografic, scabros, sc├«rbos, trivial, (livr.) licen╚Ťios, (├«nv. ╚Öi pop.) sc├«rnav, slobod, (reg.) porcotos, (fam.) de╚Öucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, ├«mb─âlat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O glum─â ~.)
VULGÁR, -Ă adj. (< lat. vulgaris, cf. fr. vulgaire): în sintagmele expresie vulgară, latină vulgară, limbaj vulgar și limbă vulgară (v.).

Vulgar dex online | sinonim

Vulgar definitie

Intrare: vulgar
vulgar adjectiv