vuitor definitie

6 definiții pentru vuitor

VUITÓR, -OÁRE, vuitori, -oare, adj. (Rar) Care vuiește. [Pr.: vu-i-] – Vui + suf. -tor.
VUITÓR, -OÁRE, vuitori, -oare, adj. (Rar) Care vuiește. [Pr.: vu-i-] – Vui + suf. -tor.
VUITÓR, -OÁRE, vuitori, -oare, adj. (Rar) Care vuiește. Marea... cea mult vuitoare Urlă izbindu-se-n țărm. MURNU, I. 30. Mîlul cu guri vuitoare de-aprinsă rășină. COȘBUC, AE. 168.
vuitór (rar) (vu-i-) adj. m., pl. vuitóri; f. sg. și pl. vuitoáre
vuitór adj. m., pl. vuitóri; f. sg. și pl. vuitoáre
VUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care vuiește; cu proprietatea de a vui; mugitor. /a vui + suf. ~tor

vuitor dex

Intrare: vuitor
vuitor adjectiv
  • silabisire: vu-i-tor