Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 954087:

VRĂBIOÁRĂ1, vrăbioare, s. f. Vrăbiuță. Să mă fac d-o vrăbioară Să-i mănînc din colivioară, Să-i beau vin din năstrăpioară. TEODORESCU, P. P. 328.

Vrăbioară dex online | sinonim

Vrăbioară definitie