vrâstat definitie

2 intrări

31 definiții pentru vrâstat

ÎNVÂRSTÁ, învârstez, vb. I. Tranz. (Pop.) A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau cusătură; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. [Var.: învrâstá vb. I] – Din învârstat (derivat regresiv).
ÎNVRÂSTÁ vb. I v. învârsta.
ÎNVÂRSTÁ, învârstez, vb. I. Tranz. A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau cusătură; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. [Var.: învrâstá vb. I] – Din învârstat (derivat regresiv).
ÎNVRÂSTÁ vb. I v. învârsta.
ÎNVÎRSTÁ, învîrstez, vb. I. Tranz. A vărga o țesătură sau o cusătură cu dungi de altă culoare; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. A învîrsta o scoarță. ▭ Ciobanii le-or lua [florile] Și le-or învîrsta, Dalbe cu albastre, Verzi cu mohorîte. TEODORESCU, P. P. 75. ◊ Refl. Fig. Brăzdăturile plugurilor se învîrstau ca niște petece negre pe o uriașă velință gălbuie. SANDU-ALDEA, U. P. 7. – Variante: învrîstá (C. PETRESCU, R. DR. 25), vîrstá, vrîstá (I. IONESCU, P. 321) vb. I.
ÎNVRÎSTÁ vb. I v. învîrsta.
VÎRSTÁ vb. I v. învîrsta.
VRÎSTÁ vb. I v. învîrsta.
învârstá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 învârsteáză
vârstát / vrâstát (reg.) adj. m., pl. vârstáți / vrâstáți; f. vârstátă / vrâstátă, pl. vârstáte / vrâstáte
vrâstát v. vârstát
învârstá vb., ind. prez. 1 sg. învârstéz, 3 sg. și pl. învârsteáză
vârstát adj. m., pl. vârstáți; f. sg. vârstátă, pl. vârstáte
ÎNVÂRSTÁ vb. v. dunga, tărca, vărga.
SĂPTĂMÂNA VÂRSTÁTĂ s. v. cârneleagă, harți.
VÂRSTÁT adj. v. bălțat, dungat, tărcat, vărgat.
A ÎNVÂRSTÁ ~éz tranz. A ornamenta cu dungi; a dunga; a vărga. /în + vârstă
VÂRSTÁT ~tă (~ți, ~te) Care are vârste; cu vârste; dungat; vărgat. /v. a vârsta
învârstá, învârstéz, vb. I (pop.) 1. a vărga, a înflora. 2. a lega în mănunchi.
învrâstá, învrâștéz, vb. I (pop.) 1. a face vrâste (dungi, fâșii, vergi) pe un obiect, a face cu vrâste un obiect; a îndunga, a învărga. 2. (fig.) a alterna. 3. (fig.; refl.) a deveni schimbăcios, a se schimba.
învârstà v. 1. a înflora și vărga: a învârsta marame; 2. a lega în mănunchi: și flori culegea, cunune învârsta POP. [V. vârstă].
vârstat a. cu vârste, vărgat.
învîrstéz, V. vîrstez.
vîrstát, -ă adj. (d. vîrstă). Cu vrîste, cu dungĭ: lemn vîrstat. Alternativ: zile vîrstate. Adv. Alternativ: se mănîncă vîrstat post și carne. – În est vrîstat: catrință vrîstată (Sadov. VR. 1911, 1, 6). Și înv-.
vîrstéz v. tr. (d. vîrstă, dungă, ca sîrb. vrstati, a alinia). Însemn pin dungĭ. – Și înv-. – În est vrîstez: lucrurile lumiĭ vîrstează toate și turbură (Cost. 1, 293).
învîrsta vb. v. DUNGA. TĂRCA. VĂRGA.
săptămîna vîrsta s. v. CÎRNELEAGĂ. HARȚI.
vîrstat adj. v. BĂLȚAT. DUNGAT. TĂRCAT. VĂRGAT.
învârstá, (învârsti, învârșta, învărsta), vb. tranz. – (reg.) 1. A împodobi. 2. A face dungi, a pune vârste, a învărga cu mai multe culori: „Nu știu, coasă ori descoasă, / O mununiță-nvârstează” (Bârlea, 1924: 32). „Roșiuță, merâuță / Să le-nvârste-n cununiță” (Antologie, 1980: 76). – Der. regr. din învârstat „vărgat” (Șăineanu, Scriban, DEX); var. a lui învrăsta (< în + vrâstă) (MDA).
vârstát, -ă, vârstați, -te, adj. – (reg.) Vărgat, dungat; (a.d. 1491, cf. Mihăilă, 1974). – Din vârsta.
învârstá, (învârsti, învârșta, învărsta), vb. tranz. – 1. A împodobi. 2. A face dungi, a pune vârste, a învărga cu mai multe culori: „Nu știu, coasă, ori descoasă, / O mununiță-nvârstează” (Bârlea 1924: 32). „Roșiuță, merâuță / Să le-nvârste-n cununiță” (Antologie 1980: 76). – Der. regr. din învârstat „vărgat”.

vrâstat dex

Intrare: vârstat
vârstat adjectiv
vrâstat adjectiv
Intrare: învârsta
învârsta conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
vrâsta verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv
vârsta conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
învrâsta conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv