VĂPSÍ vb. IV v. vopsi.

VOPSÍ, vopsesc, vb. IV. 1. Tranz. A colora un obiect, acoperindu-i suprafața cu pensula sau prin stropire cu un strat de vopsea ori muindu-l într-o soluție colorantă și lăsându-l să se îmbibe; a colora un lichid punând în el o substanță colorantă; a boi. 2. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) stropi; a (se) păta; a (se) mânji; 3. Refl. A se farda; a se machia, a se sulimeni. [Var.: (pop.) văpsí vb. IV] – Din bg. vapsam.

VOPSÍT1 s. n. Vopsire. – V. 2vopsi.

VOPSÍT2, -Ă, vopsiți, -te, adj. Dat cu vopsea, colorat prin vopsire; boit. – V. vopsi.

VĂPSÍ vb. IV v. vopsi.

VOPSÍ, vopsesc, vb. IV. 1. Tranz. A colora un obiect, acoperindu-i suprafața cu pensula sau prin stropire cu un strat de vopsea ori muindu-l într-o soluție colorată și lăsându-l să se îmbibe; a colora un lichid punând într-însul o substanță colorată o substanță colorată; a boi. 2. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) stropi; a (se) păta; a (se) mânji; 3. Refl. A se farda; a se machia, a se sulimeni. [Var.: (pop.) văpsí vb. IV] – Din bg. vapsam.

VOPSÍT1 s. n. Vopsire. – V. vopsi.

VOPSÍT2, -Ă, vopsiți, -te, adj. Dat cu vopsea, colorat prin vopsire; boit. – V. vopsi.

VĂPSÍ vb. IV v. vopsi.

VOPSÍ, vopsesc, vb. IV. (Și în forma văpsi) 1. Tranz. A colora un obiect, acoperindu-i suprafața cu un strat de vopsea sau muindu-l într-o soluție colorantă și lâsîndu-l să se îmbibe (v. boi); a colora (un lichid) cu o substanță colorantă. Aparatul de radio [era] pus pe o măsuță înaltă, vopsită în negru, cu flori verzi. DUMITRU, N. 182. Dușumeaua, vopsită cu roșu, e roasă pe alocuri. STANCU, U.R.S.S. 43. ◊ Fig. Au sosit surorile albastre ale Dimineții ca să vopsească pe ferești lumină. ISAC, O. 226. 2. Tranz. A stropi, a păta, a mînji. Mustățile, iarba, cămașa lui George erau vopsite de sînge. REBREANU, I. 40. Poporul e stîlpul țării... fiecare părticică de pămînt e văpsită cu sîngele lui. RUSSO, O. 19. 3. Refl. A se farda; (învechit) a se sulemeni. Dresul, sulimanul și rumeneala cu care se văpsea... au tras largi și adînci brazde pe obrajii ei. GHICA, la CADE. – Variantă: văpsi vb.

VOPSÍT1 s. n. Acțiunea de a vopsi și rezultatul ei. Vopsitul lînii.

VOPSÍT2, -Ă vopsiți, -te, adj. Dat cu vopsea; colorat prin vopsire; boit. Niște cămăși bărbătești de stambă vopsită, posomorăsc locul. BASSARABESCU, V. 29. Călătorea într-un rădvan, care pe atunci era o largă cutie de lemn vopsit. ODOBESCU, S. I 161.

vopsí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vopsésc, imperf. 3 sg. vopseá; conj. prez. 3 să vopseáscă

vopsít s. n.

vopsí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vopsésc, imperf. 3 sg. vopseá; conj. prez. 3 sg. și pl. vopseáscă

vopsít s. n.

VOPSÍ vb. 1. a colora, (pop.) a boi, (Bucov.) a fărbui. (A ~ în galben un material textil.) 2. a da. (A ~ grilajul cu verde.) 3. v. farda.

VOPSÍ vb. v. zugrăvi.

VOPSÍT s. 1. v. vopsire. 2. v. fardare.

VOPSÍT adj. 1. colorat, (pop.) boit, (Bucov.) fărbuit. (O țesătură ~.) 2. (pop.) zugrăvit. (Gard ~.) 3. v. fardat.

văpsí (-sésc, -ít), vb. – 1. A picta. – 2. A da cu vopsea. – 3. A colora, a da culoare. – 4. (Refl.) A se farda, a se da cu fard. – Var. vopsi. Mr. văpsescu, văpsire, megl. văpsés. Mgr. βάπτω, aorist, ἔβαψα, prin intermediul vapĭsati (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 146). – Der. văpsea (var. vopsea(lă), văpseală), s. f. (materie colorată, culoare), din sl. vapĭsalo; văpsăriu, s. m. (înv., zugrav); văpsitor (var. vopsitor), s. m. (zugrav); văpsitor (var. vopsitorie), s. f. (boiangerie; slujba de zugrav).

A VOPSÍ ~ésc tranz. 1) (obiecte) A acoperi cu un strat subțire de vopsea. 2) A introduce într-o soluție colorantă specială pentru a da culoare; a colora. /<sl. vapisati

văpsì (vopsì) v. a zugrăvi, a acoperi cu colori: a văpsi uși, ferestre. [Gr. bizantin ÉVAPSA (aorist din VÁPTO, a întinge, a văpsi).

văpsésc, a -í v. tr. (ngr. vápto, aor. évapsa, văpsesc. V. botez). Vest. Acoper cu o substanță colorantă, boĭesc, daŭ cu: a văpsi un gard. Colorez muind într’o substanță colorantă saŭ turnînd o substanță colorantă: a văpsi o haĭnă, un vin. – Și vo-.

vopsi vb. v. ZUGRĂVI.

VOPSI vb. 1. a colora, (pop.) a boi, (Bucov.) a fărbui. (A ~ în galben un material textil.) 2. a da. (A ~ grilajul cu verde.) 3. a (se) farda, a (se) machia, (pop. și fam. peior.) a (se) boi, (pop.) a (se) drege, a (se) picta, a (se) rumeni, a (se) sulimeni, (înv. și reg. peior.) a (se) spoi. (Nu te mai ~ atîta!)

VOPSIT s. 1. colorare, colorat, vopsire, (pop.) boială, boire, boit, (Bucov.) fărbuire. (~ al unui material textil.) 2. fardare, fardat, machiaj, machiat, machiere, vopsire, (pop. și fam. peior.) boială, boire, boit, (pop.) sulimeneală, sulimenire. (~ unei femei.)

VOPSIT adj. 1. colorat, (pop.) boit, (Bucov.) fărbuit. (O țesătură ~.) 2. (pop.) zugrăvit. (Gard ~.) 3. fardat, machiat, (pop. și fam. peior.) boit, (pop.) dres, pictat, rumenit, sulimenit, (înv. și reg. peior.) spoit. (Femeie ~.)

vopsí vb. IV în loc. vb. a-și vopsi un examen (arg. stud.) A-și asigura dinainte nereușita la un examen ◊ „Singur ți-ai vopsit examenul ăsta! De ce n-ai venit și tu măcar o singură dată la seminar?” (C. Lupu în LL 3/72 p. 350)

a umbla cu cioara vopsită expr. a fi necinstit / incorect; a minți.

a-și vopsi un examen expr. (stud.) a-și asigura dinainte (ne)reușita unui examen.

vopsi, vopsesc v. r. a fi în stare de ebrietate, a se îmbăta.

vopsit, -ă, vopsiți, -te adj. beat, în stare de ebrietate.