volută definitie

9 definiții pentru volută

VOLÚTĂ, volute, s. f. (Arhit.) Ornament în formă de spirală, folosit la capitelurile coloanelor ionice, corintice și compozite; p. gener. ornament în spirală. – Din fr. volute, it. voluta.
VOLÚTĂ, volute, s. f. (Arhit.) Ornament în formă de spirală, folosit la capitelurile coloanelor ionice, corintice și compozite; p. gener. ornament în spirală. – Din fr. volute, it. voluta.
VOLÚTĂ, volute, s. f. Ornament în formă de spirală, folosit mai ales la capitelurile coloanelor ionice; orice fel de ornament de această formă. Vase de ceramică ornamentate cu volute. ◊ Fig. Își contempla acum volutele de fum, scuturîndu-și fruntea bombată sub cîrlionții părului. C. PETRESCU, O. P. I 124.
volútă s. f., g.-d. art. volútei; pl. volúte
volútă s. f., pl. volúte
VOLÚTĂ s.f. (Arhit.) Ornament în formă de spirală, folosit mai ales la decorarea capitelului unei coloane, a unei console etc. în stilul ionic. [< fr. volute, it. voluta, cf. lat. volutus – întors].
VOLÚTĂ s. f. 1. ornament în formă de spirală, folosit la decorarea capitelului unei coloane, a unei console etc. în stilul ionic. 2. (fig.) răsucire, spirală (a gândirii). (< fr. volute, it. voluta)
VOLÚTĂ ~e f. (în antichitate) Ornament arhitectonic în formă de spirală (executat la capitelurile coloanelor). /<fr. volute, it. voluta
*volútă f., pl. e (lat. volúta. V. voltă și boltă). Arh. Ornament învălătucit (ca la capitelele columnelor ionice).

volută dex

Intrare: volută
volută substantiv feminin