Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru volubil

VOL├ÜBIL, -─é, volubili, -e, adj. 1. Care are u╚Öurin╚Ť─â ╚Öi rapiditate ├«n vorbire, care dispune de un debit verbal bogat, curg─âtor ╚Öi rapid; fluent, locvace; (despre manifest─âri ale oamenilor) mobil; prompt; spontan. 2. (Despre unele plante) Care ├«╚Öi r─âsuce╚Öte tulpina ├«n spiral─â ├«n jurul unui arac, al unei sfori etc. ÔÇô Din fr. volubile, lat. volubilis.
VOL├ÜBIL, -─é, volubili, -e, adj. 1. Care are u╚Öurin╚Ť─â ╚Öi rapiditate ├«n vorbire, care dispune de un debit verbal bogat, curg─âtor ╚Öi rapid; fluent, curg─âtor, locvace; (despre manifest─âri ale oamenilor) mobil; prompt; spontan. 2. (Despre unele plante) Care ├«╚Öi ├«nf─â╚Öoar─â tulpina ml─âdioas─â ├«n jurul unui arac, al unei sfori etc. ÔÇô Din fr. volubile, lat. volubilis.
VOL├ÜBIL, -─é, volubili, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care are u╚Öurin╚Ť─â ╚Öi rapiditate ├«n vorbire, care vorbe╚Öte mult ╚Öi repede; (despre manifest─âri ale oamenilor) mobil, spontan, prompt. Otilia ├«ncepu s─â-i dea explica╚Ťii volubile. C─éLINESCU, E. O. I 40. ├Ä╚Öi execut─â presupu╚Öii amici f─âr─â nici o cru╚Ťare, cu o inventivitate volubil─â de care se mir─â singur. C. PETRESCU, O. P. I 92. ÔŚŐ (Adverbial) Lumini╚Ťa ├«╚Öi scutur─â p─ând pe spate ╚Öi explic─â volubil. C. PETRESCU, ├Ä. I 7. Ne-a venit o langust─â vie... ╚Öi-i ├«n╚Öira foarte volubil toat─â lista prosp─âturilor sosite de diminea╚Ť─â. CARAGIALE, O. II 82. 2. (Despre unele plante) Care ├«╚Öi ├«nf─â╚Öoar─â tulpina ml─âdioas─â ├«n jurul unui arac, al unei sfori etc. Zorelele s├«nt plante volubile.
vol├║bil adj. m., pl. vol├║bili; f. vol├║bil─â, pl. vol├║bile
vol├║bil adj. m., pl. vol├║bili; f. sg. vol├║bil─â, pl. vol├║bile
VOLÚBIL adj. v. sociabil.
VOLÚBIL, -Ă adj. 1. Care vorbește mult și ușor, fluent, curgător; locvace; (despre manifestări ale oamenilor) prompt, spontan. 2. (Despre plante) Care își poate înfășura tulpina pe un arac, pe o sfoară etc. [Cf. fr. volubile, lat. volubilis].
VOL├ÜBIL, -─é adj. 1. care vorbe╚Öte cu u╚Öurin╚Ť─â ╚Öi rapiditate, fluent; locvace; (despre manifest─âri ale oamenilor) prompt, spontan. 2. (despre plante) care ├«╚Öi r─âsuce╚Öte tulpina ├«n spiral─â pe un suport. (< fr. volubile, lat. volubilis)
VOL├ÜBIL ~─â (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care vorbe╚Öte repede ╚Öi cu u╚Öurin╚Ť─â; cu un bogat debit verbal. 2) (despre manifest─ârile persoanelor) Care denot─â vioiciune, iu╚Ťeal─â; mobil. 3) (despre plante) Care cre╚Öte ├«n sus ├«ncol─âcind u╚Öor tulpina ├«n jurul unui suport; suitor; urc─âtor; ag─â╚Ť─âtor; c─â╚Ť─âr─âtor. /<fr. volubile, lat. volubilis
volubil a. 1. care se învârtește lesne; 2. fig. care vorbește repede.
*vol├║bil, -─â adj. (lat. vol├║bilis, d. v├│lvere, a rostogoli). Bot. Care se ├«nv─âl─âtuce╚Öte ├«n prejuru unu─ş b─â╚Ť (cotor, trunch─ş), ca volbura, fasolea ╚Ö. a. Fig. Pronun╚Ťat cu u╚Öurin╚Ť─â: vorb─â volubil─â. Adv. Cu volubilitate.
VOLUBIL adj. comunicativ, expansiv, prietenos, sociabil, (rar) social, vorbitor, (├«nv.) so╚Ťios, (fig.) deschis. (O fire ~.)

Volubil dex online | sinonim

Volubil definitie

Intrare: volubil
volubil adjectiv