Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

12 defini╚Ťii pentru voltija

VOLT├ŹJ─é, voltije, s. f. ├«nc─âlecare ╚Öi desc─âlecare din fuga calului f─âr─â ajutorul sc─ârilor. ÔÖŽ C─âl─ârie ├«n picioare pe ╚Öa. ÔÇô Din fr. voltige.
VOLT├ŹJ─é, voltije, s. f. ├Änc─âlecare ╚Öi desc─âlecare din fuga calului f─âr─â ajutorul sc─ârilor. ÔÖŽ C─âl─ârie ├«n picioare pe ╚Öa. ÔÇô Din fr. voltige.
VOLT├ŹJ─é, voltije, s. f. (Fran╚Ťuzism) ├Änc─âlecare din fuga calului, f─âr─â ajutorul sc─ârilor; faptul de a c─âl─âri ├«n picioare pe ╚Öa.
volt├şj─â s. f., g.-d. art. volt├şjei; pl. volt├şje
voltijá vb., ind. prez. 3 sg. voltijeáză
volt├şj─â s. f., g.-d. art. volt├şjei; pl. volt├şje
VOLT├ŹJ─é s.f. ├Änc─âlecare din fug─â a calului, f─âr─â ajutorul sc─ârilor; serie de exerci╚Ťii de suple╚Ťe executate pe un cal, cu sau f─âr─â sc─âri. [< fr. voltige].
VOLTIJÁ vb. intr. 1. a zbura de colo-colo. 2. a trece rapid de la un lucru la altul. (< fr. voltiger)
VOLT├ŹJ─é s. f. 1. serie de exerci╚Ťii de suple╚Ťe din ├«nc─âlecarea din fug─â a calului, f─âr─â ajutorul sc─ârilor. 2. (├«n circuri) exerci╚Ťii la trapezul volant. (< fr. voltige)
A VOLTIJ├ü ~├ęz tranz. sport (animale de c─âl─ârie) A ├«nc─âleca din fug─â, f─âr─â ajutorul sc─ârilor. /<fr. voltiger
VOLT├ŹJ─é ~e f. 1) ├Änc─âlecare a calului din fug─â, f─âr─â ajutorul sc─ârilor. 2) Ansamblu de exerci╚Ťii de acrobatic─â executate pe cal. /<fr. voltige
*volt├şj n., pl. e ╚Öi ur─ş (fr. voltige, s. f.). Un exerci╚Ťi┼ş de c─âl─ârie ├«n care un cal legat de funie alearg─â ├«n cerc, ─şar cel ce se deprinde la c─âl─ârie trebu─şe s─â ├«ncalice din fug─â apuc├«ndu-se cu m├«nile de ╚Öa.

Voltija dex online | sinonim

Voltija definitie

Intrare: voltij─â
voltij─â substantiv feminin
Intrare: voltija
voltija verb grupa I conjugarea a II-a