voinicuț definitie

5 definiții pentru voinicuț

VOINICÚȚ, -Ă, voinicuți, -e, s. m. și f. Diminutiv al lui voinic. – Voinic + suf. -uț.
VOINICÚȚ, -Ă, voinicuți, -e, s. m. și f. Diminutiv al lui voinic. – Voinic + suf. -uț.
VOINICÚȚ, voinicuți, s. m. Voinicel (I 1). Voinicuțul de Gheorghe, unde smuci odată sabia din pămînt și mai iute decît ai gîndi o aduse și tăie în două scorpia. ISPIRESCU, L. 139. ◊ (Adjectival) Un copil voinicuț.
voinicúț s. m., pl. voinicúți
voinicúț s. m., pl. voinicúți

voinicuț dex

Intrare: voinicuț
voinicuț substantiv masculin admite vocativul