vóină s. m. – Soț, bărbat. Sb. vojno (Petrovici, Dacor., V, 482). Cuvînt rar, nu apare în dicționare. Dacă termenul provine din sl. vojnŭ, ar putea constitui o confirmare a etimologiei moștenite a lui mire. Cf. voievod, voinic.