VOIAJÁ, voiajez, vb. I. Intranz. A călători. [Pr.: vo-ia-] – Din fr. voyager.

VOIAJÁ, voiajez, vb. I. Intranz. A călători. [Pr.: vo-ia-] – Din fr. voyager.

VOIAJÁ, voiajez, vb. I. Intranz. A călători. Va să zică d-voastră ați voiajat mult? HOGAȘ, H. 93. Voiajase tot timpul... pastrînd cel mai strict incognito. GANE, N. III 184.

voiajá (a ~) vb., ind. prez. 3 voiajeáză, 1 pl. voiajắm; ger. voiajấnd

voiajá vb., ind. prez. 1 sg. voiajéz, 1 pl. voiajăm; ger. voiajând

VOIAJÁ vb. v. călători.

VOIAJÁ vb. I. intr. A călători. [Pron. vo-ia-, p.i. 3,6 -jează, ger. -jind. / < fr. voyager].

VOIAJÁ vb. intr. a călători. (< fr. voyager)

A VOIAJÁ ~éz intranz. A face un voiaj; a călători. /<fr. voyager

voiajà v. a călători.

*voĭajéz intr. (fr. voyager). Barb. Călătoresc.

VOIAJA vb. a călători, a umbla, (rar) a drumui, (înv.) a strănici. (Pe unde n-a ~?)