vocoíd adj. m., pl. vocoízi; f. sg. vocoídă, pl. vocoíde

vocoídă s. f., pl. vocoíde

VOCOÍD, -Ă adj., s.f. (Fon.) (Sunet) oral, central, rezonator, al cărui tip reprezentativ este vocala. [Pron. -co-id. / cf. engl. vocoidal].

VOCOÍD, -Ă adj., s. f. (fon.) (sunet) oral central, reconator, al cărui tip reprezentativ este vocala. (< fr. vocoïde)

VOCOÍD s. n. (cf. engl. vocoidal): sunet oral, central, rezonator, al cărui tip reprezentativ este vocala.

VOCO- „vocală”. ◊ L. vox, vocis „voce, glas” > fr. voco-, engl. id. > rom. voco-. □ ~idă (v. -id), adj., s. f., (sunet) oral, central, rezonator, al cărui tip reprezentativ este vocala.