Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

31 defini╚Ťii pentru vizit─â

VIZIT├ü, vizitez, vb. I. Tranz. 1. A merge la cineva pentru a-l vedea (din prietenie, din datorie profesional─â etc.); a face cuiva o vizit─â. 2. A se duce s─â vad─â, s─â cunoasc─â la fa╚Ťa locului o localitate, un muzeu, un obiectiv etc. 3. A inspecta, a controla; a cerceta, a examina cu aten╚Ťie ╚Öi la fa╚Ťa locului. ÔÇô Din fr. visiter, lat. visitare.
V├ŹZIT─é, vizite, s. f. 1. ├Äntrevedere cu caracter prietenesc sau de curtoazie la domiciliul unei persoane. ÔÖŽ Carte de vizit─â = bucat─â mic─â de carton, dreptunghiular─â, pe care este scris numele unei persoane, profesia ╚Öi titlurile sale, adresa etc., ╚Öi pe care titularul o ├«nm├óneaz─â sau o trimite unor cunoscu╚Ťi, cu diverse prilejuri. ÔŚŐ Expr. A fi ├«n vizit─â cu cineva = a avea rela╚Ťii de prietenie cu cineva, a-╚Öi face vizite reciproc. 2. Oficiu prestat de medicul care se deplaseaz─â la domiciliul unui bolnav sau care prime╚Öte un pacient pentru consulta╚Ťie. ÔÖŽ Consulta╚Ťie medical─â la patul bolnavului internat sau la domiciliul acestuia. ÔŚŐ Vizit─â medical─â = control medical (periodic) f─âcut salaria╚Ťilor, elevilor etc. 3. Deplasare la fa╚Ťa locului ├«ntr-o localitate, ├«ntr-o regiune, la un obiectiv, cu scopul de a le cunoa╚Öte, de a le controla etc. ÔÇô Din fr. visite.
VIZIT├ü, vizitez, vb. I. Tranz. 1. A merge la cineva pentru a-l vedea (din prietenie, din datorie profesional─â etc.); a face cuiva o vizit─â. 2. A se duce s─â vad─â, s─â cunoasc─â la fa╚Ťa locului o localitate, un muzeu, un obiectiv etc. 3. A inspecta, a controla; a cerceta, a examina cu aten╚Ťie ╚Öi la fa╚Ťa locului. ÔÇô Din fr. visiter, lat. visitare.
V├ŹZIT─é, vizite, s. f. 1. Faptul de a merge la cineva ├«n scopul unei ├«ntrevederi cu caracter prietenesc, oficial sau de curtoazie. ÔŚŐ Carte de vizit─â = bucat─â mic─â de carton, dreptunghiular─â, pe care este scris numele unei persoane, profesiunea ╚Öi titlurile sale, adresa etc., ╚Öi pe care titularul o ├«nm├óneaz─â sau o trimite unor cunoscu╚Ťi, cu diverse prilejuri. ÔŚŐ Expr. A fi ├«n vizit─â cu cineva = a avea rela╚Ťii de prietenie cu cineva, a-╚Öi face vizite reciproc. 2. Oficiu prestat de medicul care se deplaseaz─â la domiciliul unui bolnav sau care prime╚Öte un pacient pentru consulta╚Ťie. ÔÖŽ Deplasare zilnic─â f─âcut─â ├«n saloanele unui spital, la patul bolnavilor, de c─âtre medici, ├«nso╚Ťi╚Ťi de personalul auxiliar. ÔŚŐ Vizit─â medical─â = control medical (periodic) f─âcut salaria╚Ťilor, elevilor etc. 3. Deplasare la fa╚Ťa locului ├«ntr-o localitate, ├«ntr-o regiune, la un obiectiv, cu scopul de a le cunoa╚Öte, de a le controla etc. ÔÇô Din fr. visite.
VIZ├ŹCLU, vizicle, s. n. (Regional) Bluz─â femeiasc─â, jachet─â. St─âp├«n─â... spune-i c─â p├«n─â atunci nu-i deschizi u╚Öa, p├«n─â nu-╚Ťi aduce un viziclu. PAMFILE, M. R. I 112. ÔÇô Variante: (Transilv.) vizitc─â, vizit─â s. f.
VIZIT├ü, vizitez, vb. I. Tranz. 1. A merge la cineva acas─â pentru a-l vedea; a se duce ├«n vizit─â, a face cuiva vizit─â. M-am g├«ndit cu un fel de nelini╚Öte c─â voi fi vizitat de ai mei. CAMIL PETRESCU, U. N. 417. C├«╚Ťiva vecini veniser─â s─â viziteze pe mama Elenei. BOLINTINEANU, O. 456. ÔŚŐ (├Än contexte figurate) Tr─âie╚Öte ╚Öi ast─âzi ├«nchis ├«ntr-o cas─â de nebuni ╚Öi-╚Öi istorise╚Öte necontenit povestea oricui viziteaz─â trista lui singur─âtate. GANE, N. III 127. 2. A se duce s─â vad─â, s─â cerceteze, s─â cunoasc─â la fa╚Ťa locului (o localitate, un muzeu etc.); a parcurge examin├«nd, cercet├«nd. Muzeele le-a vizitat Zaharia Duhu singur. C. PETRESCU, A. 319. De ar fi voit cineva s─â viziteze Dorna, trebuia s─â se aca╚Ťe de st├«nci. GANE, N. I 56. De dou─â ori am avut impruden╚Ťa s─â vizitez saloanele arti╚Ötilor ├«n via╚Ť─â. CARAGIALE, O. III 252. Luai un fiacru ╚Öi vizitai ora╚Öul. NEGRUZZI, S. I 67. ÔŚŐ Fig. C├«te pustiuri de groaz─â pline, A mea durere n-a vizitat. ALEXANDRESCU, M. 63. 3. A controla, a inspecta. ├Änc─â din august el porni pe drumurile de ╚Ťar─â, ├«n tr─âsur─â sau c─âru╚Ť─â, cum i-a fost la ├«ndem├«n─â, s─â viziteze ╚Öcoalele din jude╚Ťul Vaslui. C─éLINESCU, E. 260. ÔÖŽ A cerceta, a examina cu aten╚Ťie. Vizit─â mai ├«nt├«i cu de-am─ânuntul localul, ca s─â vad─â ├«n ce fel ╚Öi-a ├«ndeplinit obliga╚Ťiile arhitectul. CAMIL PETRESCU, O. I 193. Am l─âsat [manuscrisele] f─âg─âduindu-le de a le vizita cum voi pute deprinde a ceti scrisoarea aceea ieroglific─â. NEGRUZZI, S. I 11.
V├ŹZIT─é2, vizite, s. f. 1. Faptul de a se duce acas─â la cineva ├«n scopul unei ├«ntrevederi cu caracter prietenesc sau cu caracter de curtoazie. Noi s├«ntem ocupa╚Ťi. N-avem timp de vizite... de petreceri. BARANGA, I. 210. Se ╚Ťin de vizite. SADOVEANU, B. 193. ÔŚŐ (├Än construc╚Ťie cu verbele ┬źa se duce┬╗, ┬źa merge┬╗ etc. urmate de prep. ┬ź├«n┬╗ sau cu verbele ┬źa face┬╗ ╚Öi ┬źa primi┬╗) ├Äntr-o bun─â zi m─â hot─âr├«i s─â-i fac o vizit─â. SADOVEANU, E. 126. To╚Ťi ofi╚Ťerii, ├«n ╚Ťinut─â de ceremonie, mergem ├«n vizit─â oficial─â la guvernator. BART, S. M. 21. M-am dus s─â fac o vizit─â confratelui ╚Öi amicului meu Tomi╚Ťa de ziua lui. CARAGIALE, O. II 339. Nu fac, nici primesc vizite. NEGRUZZI, S. I 199. Carte de vizit─â v. carte (II 2). ÔŚŐ Expr. A fi ├«n vizit─â cu cineva = a avea rela╚Ťii de prietenie cu cineva, a-╚Öi face vizite reciproce. 2. Oficiu prestat de medicul care se deplaseaz─â la domiciliul unui bolnav sau ├«l prime╚Öte pe acesta la d├«nsul pentru consulta╚Ťie. C─ânu╚Ť─â nu mai fluiera. A pl─âtit vizita doctorului. A plecat cu nevast─â-sa. CARAGIALE, O. 329. ÔÖŽ Rond zilnic f─âcut ├«n saloanele unui spital de medicii respectivi, ├«nso╚Ťi╚Ťi de personalul auxiliar. Vizit─â medical─â (sau vizita doctorului) = control medical periodic f─âcut salaria╚Ťilor unei institu╚Ťii, elevilor unei ╚Öcoli etc. ├Än una din dimine╚Ťi, se prezent─â ╚Öi el la vizita doctorului. BUJOR, S. 42.
VIZ├ŹT─é1 s. f. v. viziclu.
VIZ├ŹTC─é s. f. v. viziclu.
VIZ├ŹCLU, vizicle, s. n. (Reg.) Bluz─â, jachet─â femeiasc─â. ÔÇô Comp. rus. vizitka.
vizitá (a ~) vb., ind. prez. 3 viziteáză
v├şzit─â s. f., g.-d. art. v├şzitei; pl. v├şzite
vizit├í vb., ind. prez. 1 sg. vizit├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. vizite├íz─â
v├şzit─â s. f., pl. v├şzite
VIZITÁ vb. 1. a (se) vedea. (Ne ~ în fiecare săptămână.) 2. (pop.) a cerca, a cerceta, (reg.) a petrece, (înv.) a socoti. (A ~ mai multe orașe.)
V├ŹZIT─é s. 1. (rar) ospe╚Ťie, (├«nv. ╚Öi reg.) vedere, (turcism ├«nv.) musaferea, (fam., adesea peior.) musafirl├óc. (A se duce ├«n ~ la...) 2. (MED.) control. (~ medical─â.)
VIZIT├ü vb. I. tr. 1. A merge la cineva acas─â din polite╚Ťe, din obliga╚Ťie, din prietenie etc. pentru a-l vedea; a face o vizit─â. ÔÖŽ (Despre medic) A face un examen medical unui pacient. 2. A examina o situa╚Ťie f─âc├ónd o descindere ├«n fa╚Ťa locului; a inspecta. 3. A examina, a cerceta o regiune, un muzeu etc. prin deplasare ├«n fa╚Ťa locului. [< fr. visiter, it., lat. visitare].
V├ŹZIT─é s.f. 1. Faptul de a merge ├«n casa cuiva din polite╚Ťe, din obliga╚Ťie etc. pentru a-l vedea. ÔŚŐ Carte de vizit─â = a) bucat─â de carton pe care este scris numele unei persoane si informa╚Ťii privind adresa, telefonul etc ale acesteia; b) joc a c─ârui dezlegare se ob╚Ťine prin anagramarea literelor din numele dat spre a se ob╚Ťine un alt nume, un proverb, un titlu de carte etc.; a fi ├«n vizit─â cu cineva = a-╚Öi face vizite reciproc; a avea rela╚Ťii particulare cu cineva. 2. Fiecare deplasare a medicului ├«n casa unui bolnav pentru a-l consulta sau ├«n saloanele unui spital pentru a examina bolnavii ╚Öi a cerceta starea s─ân─ât─â╚Ťii lor. 3. Deplasare a unui colectiv la un muzeu, la o ├«ntreprindere etc. [< fr. visite, it. visita].
VIZIT├ü vb. tr. 1. a face cuiva o vizit─â. ÔŚŐ (despre medici) a face un examen medical unui pacient. 2. a examina o situa╚Ťie f─âc├ónd o descindere la fa╚Ťa locului; a inspecta. 3. a merge s─â cunoasc─â o localitate, o expozi╚Ťie, un muzeu etc. (< fr. visiter, lat. visitare)
V├ŹZIT─é s. f. 1. faptul de a merge ├«n casa cuiva din polite╚Ťe, din obliga╚Ťie etc. pentru a-l vedea. ÔÖŽ carte de ~ = a) bucat─â de carton pe care este scris numele cuiva; b) problem─â enigmistic─â a c─ârei dezlegare se ob╚Ťine prin anagramarea literelor din numele dat spre a se ob╚Ťine un alt nume, un proverb, un titlu de carte etc. 2. deplasare a medicului la domiciliul unui bolnav pentru a-l consulta sau ├«n saloanele unui spital pentru a examina bolnavii. ÔÖŽ ~ medical─â = control medical periodic care se face elevilor, solda╚Ťilor, muncitorilor etc. 3. deplasare a unui colectiv la o expozi╚Ťie, la un muzeu, ├«ntr-o regiune etc., spre a le cunoa╚Öte. (< fr. visite)
A VIZIT├ü ~├ęz tranz. A vedea, f─âc├ónd o vizit─â. /<fr. visiter, lat. visitare
V├ŹZIT─é ~e f. Faptul de a merge ├«n casa cuiva din polite╚Ťe, obliga╚Ťie etc. 2) Consulta╚Ťie medical─â, acordat─â (de un medic) prin prezentarea la spital sau la domiciliul unui bolnav. ÔŚŐ Carte de ~ bucat─â mic─â de carton, de form─â dreptunghiular─â, pe care sunt scrise numele ╚Öi datele unei persoane. /<fr. visite
vizit├á v. 1. a se duce la cineva s─â-l vaz─â din polite╚Ť─â, din datorie: a vizita pe un amic, pe un bolnav; 2. a merge s─â vaz─â de curiozitate: a vizita un muzeu; 3. a cerceta cu de am─âruntul: a vizita o ╚Öcoal─â.
vizit─â f. 1. ac╚Ťiunea de a vizita; 2. cercetare, inspec╚Ťiune minu╚Ťioas─â: 3. se zice de venirea medicului la un bolnav.
*v├şzit─â f., pl. e (fr. visite, it. visita). Ac╚Ťiunea de a vizita ca musafir, ca prieten: a te duce la cineva ├«n vizit─â, a-─ş face o vizit─â. Ac╚Ťiunea de a vizita ca medic or─ş ca inspector: medicu ─ş-a f─âcut o vizit─â, bolnavu sÔÇÖa prezentat la vizit─â, c─âpitanu portulu─ş a f─âcut o vizit─â cor─âbii─ş. Fam. Vizit─â armeneasc─â, vizit─â foarte lung─â. Cart─â de vizit─â. V. cart─â.
*vizit├ęz v. tr. (lat. v├şsito, -├íre, fr. visiter). Intru ca s─â v─âd ca prieten, ca medic, ca inspector sa┼ş de curiozitate: a vizita un prieten, medicu ├«╚Ö─ş viziteaz─â bolnavi─ş, comandantu vasulu─ş beligerant trimese o barc─â cu un ofi╚Ťer ca s─â viziteze vasu nostru, str─âini─ş viziteaz─â Elve╚Ťia.
VIZITA vb. 1. a (se) vedea. (Ne ~ în fiecare săptămînă.) 2. (pop.) a cerca, a cerceta, (reg.) a petrece, (înv.) a socoti. (A ~ mai multe orașe.)
VIZIT─é s. 1. (rar) ospe╚Ťie, (├«nv. ╚Öi reg.) vedere, (turcism ├«nv.) musaferea, (fam., adesea peior.) musafirl├«c. (A se duce ├«n ~ la...) 2. (MED.) control. (~ medical─â.)
VIZIT─é. Subst. Vizit─â, musafirl├«c (├«nv.); vizitare. Vizit─â oficial─â; vizit─â de prietenie; vizit─â protocolar─â; vizit─â de curtoazie; vizit─â de lucru. Invitare, invita╚Ťie. Primire, recep╚Ťie. Ospitalitate, ospe╚Ťie. Carte de vizit─â. Prezentare, introducere. Vizitator (rar), invitat, musafir, oaspete, ospecior (dim., rar); ospe╚Ťime (rar). Amfitrion, amfitrioan─â, gazd─â. Adj. Ospitalier, osp─âtarnic (reg.), osp─âtos (├«nv.), primitor, bucuros de oaspe╚Ťi (oaspete). Vb. A vizita, a se duce ├«n vizit─â, a face cuiva o vizit─â, a veni ├«n vizit─â; a fi ├«n vizit─â la cineva. A invita. A primi vizite. A fi bucuros de oaspe╚Ťi (oaspete). A ├«nt├«mpina, a primi. V. sociabilitate, sosire.
vizita, vizitez v. t. (intl.) a sparge o locuin╚Ť─â ├«n absen╚Ťa locatarilor.
zi de vizită expr. (înv.) zi în care prostituatele se prezentau la controlul medical obligatoriu.

Vizit─â dex online | sinonim

Vizit─â definitie

Intrare: vizit─â
vizit─â 1 vizitare substantiv feminin
Intrare: vizita
vizita conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: viziclu
vizit─â 2 viziclu substantiv feminin
vizitc─â substantiv feminin
viziclu substantiv neutru