VIVANDIÉRĂ, vivandiere, s. f. Femeie autorizată în trecut să însoțească armatele unor țări, pentru a vinde soldaților alimente și alte articole de consum. [Pr.: -di-e-] – Din fr. vivandiere.

VIVANDIÉRĂ, vivandiere, s. f. Femeie autorizată în trecut să însoțească armatele unor țări, pentru a vinde soldaților alimente și alte articole de consum. [Pr.: -di-e-] – Din fr. vivandière.

VIVANDIÉRĂ, vivandiere, s. f. (Învechit) Femeie autorizată să însoțească armatele, pentru a vinde ostașilor alimente și alte articole de consum. Eu sînt vivandieră Cu suflet voinicel Și drept cartușieră Am un polobocel. ALECSANDRI, T. I 155. – Pronunțat: -di-e-.

vivandiéră (-di-e-) s. f., g.-d. art. vivandiérei; pl. vivandiére

vivandiéră s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. vivandiérei; pl. vivandiére

VIVANDIÉRĂ s.f. (Ist.) Femeie care însoțea trupele pentru a vinde soldaților alimente și alte articole de consum. [Pron. -di-e-. / < fr. vivandière].

VIVANDIÉRĂ s. f. (în trecut) femeie care însoțea trupele pentru a vinde soldaților alimente și alte articole de consum. (< fr. vivandière)

VIVANDIÉRĂ ~e f. înv. Femeie care însoțea trupele militare pentru a vinde soldaților produse alimentare și alte articole de consum. [Sil. -di-e-] /<fr. vivandiere

vivandieră f. femeie care însoțește un corp de trupe spre a vinde soldaților de ale hranei și băuturei.

*vivandiéră f., pl. e (fr. vivandiere, it. -iera, d. vivanda, mlat. vivenda, alimente, vipt). Cantinieră militară ambulantă (la Francejĭ). Fig. Iron. Femeĭe zdravănă și îndrăzneață. V. zdrahon, amazoană.