vitrifica definitie

9 definiții pentru vitrifica

VITRIFICÁ, vitrific, vb. I. Tranz. A transforma un silicat sau un amestec de silicați într-o masă amorfa, sticloasă, printr-o operație de topire urmată de solidificare. – Din fr. vitrifier, it. vitrificare.
VITRIFICÁ, vitrific, vb. I. Tranz. A transforma un silicat sau un amestec de silicați într-o masă amorfă, sticloasă, printr-o operație de topire urmată de solidificare. – Din fr. vitrifier, it. vitrificare.
VITRIFICÁ vitrífic, vb. I. Tranz. A transforma un silicat sau un amestec de silicați într-o masă amorfă sticloasă printr-o operație de topire, urmată de solidificare.
vitrificá (a ~) (vi-tri-) vb., ind. prez. 3 vitrífică
vitrificá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. vitrífic, 3 sg. și pl. vitrífică
VITRIFICÁ vb. I. tr. A modifica structura unei substanțe prin încălzire la o temperatură înaltă, astfel încât să devină compactă și cu luciu sticlos; a vitrifia. [P.i. vitrific. / < it. vitrificare, cf. lat. vitrum – sticlă, facere – a face].
VITRIFICÁ vb. tr. a modifica structura unei substanțe prin încălzire la o temperatură înaltă, încât să devină compactă și cu luciu sticlos; a vitrifia. (< fr. vitrifier, lat. vitrificare)
A VITRIFICÁ vitrífic tranz. tehn. (silicați) A transforma într-o masă sticloasă prin topire. /<fr. vitrifier, lat. vitrificare
*vitrífic, a v. tr. (d. lat vitrum, sticlă, și -fic, ca în vivi-fic; fr. vitrifier). Prefac în sticlă: focu vitrifică nisipu.

vitrifica dex

Intrare: vitrifica
vitrifica conjugarea I grupa I verb tranzitiv
  • silabisire: vi-tri-fi-ca